x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nicolae Iorga, un nume sinonim cu erudiţia

0
Autor: Florin Mihai 25 Noi 2010 - 21:02
Nicolae Iorga, un nume sinonim cu erudiţia /Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" Nicolae Iorga este creditat ca autor a peste 1.000 de volume, 12.755 de articole şi 4.963 de recenzii. Un spirit enciclopedic neegalat încă în cultura română!
Vezi galeria foto


În clasamentul "celor mai mari ro­mâni", lansat cu ceva timp în urmă de televiziunea naţională, Nicolae Iorga (1871-1940)  a ocupat poziţia 17. A fost depăşit, printre alţii, de Gigi Becali şi, urmat la "mustaţă", de Gregorian Bivolaru şi Mirel Rădoi. Un clasament ridicol, cu siguranţă, cel puţin în zona poziţiei cărturarului care jalonează istoria culturii române. La 70 de ani de la sfârşitul său tra­gic, Nicolae Iorga ni se înfăţişează drept un erudit comparabil cu ma­rile genii universale.

Puţine personalităţi româneşti au o biografie marcată de atâtea "recorduri" ale cunoaşterii şi creaţiei cultu­ra­le. După ce a devenit, la doar 23 de ani, membru corespondent al Aca­de­miei Române, în 1894, Nicolae Ior­ga a primit post la catedra de istorie a Universităţii din Bucureşti. Aca­demi­cian "plin" a fost din 1911. S-a im­pus şi ca iniţiator al unor şcoli şi re­viste prestigioase. A fondat şi condus, prin­tre altele, cursurile de vară de la Vă­le­nii de Munte (din 1908), Şcoa­la Ro­mână din Paris (1920), Şcoa­la de mi­sionare naţionale şi mo­ra­le. Neamul românesc, Să­mă­nă­to­rul, Revista is­­torică, Revue Historique du Sud-Est-Européen, Floarea da­ru­rilor au fost câteva dintre ziarele şi revistele patronate de marele is-to­ric. Cunoştea şi vorbea, fără egal, limbi clasice şi moderne.

Lecturând ariile de interes ale i­s­toricului, pare că nici un subiect nu i-a fost străin. A scris despre relaţiile româno-engleze, româno-albaneze, că­lători, ambasadori şi misionari în ţă­rile române, arta românească în Ba­natul muntos, balada populară ro­mânească, Barbu Ştirbei, Academia din Bucureşti, domniile lui Mihai Viteazul, Petru Vodă Şchiopul, secui, războaiele balcanice, trecutul Basarabiei, românii din America, Revoluţia de la 1848, mica şi marea Unire, breas­la blănarilor din Botoşani şi încă multe altele. Monografii, bi­o­gra­fii, diverse volume şi volumaşe, bro­şuri şi tomuri impresionante com­pletează o operă impresionantă prin mărime, dar şi prin interpretare. Este creditat ca autor a peste 1.000 de vo­lume, 12.755 de articole şi 4.963 de re­cen­zii. Un spirit enciclopedic neegalat încă în cultura română!

Când nu scria, în liniştea casei de la Vălenii de Munte, Nicolae Iorga conferenţia. Pe diverse teme, după in­te­resul momentului, categoria as­cul­tătorilor sau preferinţele sale: des­pre Bizanţ, sud-estul european, cultura engleză, italiană, armeană, al­ba­neză, catapetesme, oraşul Iaşi, po­poa­rele balcanice, Aurel Vlaicu, con­cep­ţia istorică. A publicat şi adnotat do­cumente străine despre România, identificate în arhivele din statele europene unde a călătorit.

Cu aceeaşi ardoare s-a implicat şi în viaţa politică a "cetăţii". Din 1910 şi până spre sfârşitul deceniului patru, animat de "promovarea spiri­tului naţional", a condus Partidul Naţionalist Democrat. De-a lungul vremii i-a avut printre colaboratori pe A.C. Cuza, D. Munteanu-Râmnic, C. Ifrim, D.V. Ţoni, Ion Z. Codreanu, P. Ţopa, C. Şaban-Făgeţel. Copleşiţi de personalitatea cărturarului, puţini i-au rămas alături până la sfârşit. Prezent în mai toate legislaturile din perioada interbelică, a atins apogeul carierei politice în împrejurări grele pentru România, în timpul "marii crize". Între 1931 şi 1932 a condus Con­siliul de Miniştri, format mai ales din tehnicieni. Împărţit între demnitatea publică şi activitatea ştiinţifică, a suportat cu greu şi afronturile adversarilor politici. Orgolios din fire, obişnuia să şfichiuie cu vorba pe oricine îl deranja. Un asemenea "incident" îl relatează chiar Iorga în me­mo­riile sale, publicate cu titlul "O via­­ţă de om aşa cum a fost": "După ce iz­­go­nisem de la Instrucţie toată ban­da solicitatorilor politici şi toată gloata confuză a cutreierătorilor de bi­ro­u­ri, impunând munca şi răsplătind-o şi prin daruri de vacanţă (…), credeam că pentru lucrul meu ştiinţific şi pentru un trup de sexagenar, peste care, pentru întâia oară, din exces de muncă, se vor abate infirmităţile, am dreptul la câteva luni de linişte, în odăiţele de la Mangalia. Ce nu s-a uneltit în urma mea! (…) Veniseră la mine acolo câţiva proprietari rurali foarte împovăraţi, care-mi cereau moratoriu sau alte măsuri care ar fi lovit greu în creditul ţării. Le-am refuzat. Ofeream în schimb recomandaţii către organele fiscale pentru păsuiri indicate de situaţie. Din dos, un glas a ţâşnit: «Dar noi suntem disperaţi». I-am răspuns că, deoarece de-o parte e casa mea, de alta, marea, dacă ar fi disperaţi, s-ar fi aruncat în mare în loc să îmi vină în casă." Prin­tre vorbele de duh rostite de-a lungul timpului, în diverse împrejurări, istoria consemnează şi unul petrecut în 1926. Atunci, în toiul campaniei electorale, în ziarul Neamul Românesc, Nicolae Iorga i-a numit "fripturişti" pe câţiva politicieni naţional-ţărănişti "trecuţi" la partidul de guvernământ al generalului Averescu, după ce fuse­se­ră "îmbiaţi" cu funcţii în fruntea mi­nis­terelor şi prefecturilor.

Implicarea în viaţa politică i-a adus şi sfârşitul. Denunţase în anii ’30 atentatele comise de legionari împotriva adversarilor politici, ceea ce îl transformase într-un "duşman" al Legiunii. În 1937, relaţiile păreau să se amelioreze, o dată cu editorialul elogios semnat de profesor în onoarea legionarilor Moţa şi Marin, ucişi în războiul civil spaniol. Un an mai târziu însă, Nicolae Iorga, consilier al Regelui Carol al II-lea, şi-a reluat atacurile împotriva "Căpita­nului". I s-a răspuns în martie 1938, printr-o scrisoare plină de reproşuri: "Eşti un incorect", scria Corneliu Zelea Codreanu. "Eşti un necinstit sufleteşte. (…) Eu nu mă pot bate cu d-ta. N-am nici geniul, nici vârsta, nici condeiul şi nici situaţia d-tale. N-am nimic. D-ta ai totul. Dar din adâncul sufletului lovit şi nedreptăţit îţi strig şi îţi voi striga din adâncul gropii: eşti un necinstit sufleteşte, căci ţi-ai bătut joc pe nedrept de su­fle­tele noastre nevinovate!" Acu­ze­le s-au soldat cu un proces de calomnie, transformat într-unul de subminare a autorităţilor statului, fiind finalizat cu condamnarea lui Corneliu Zelea Codreanu la 10 ani închisoare. În noiembrie 1938, Codreanu, împreună cu alţi 12 le­gi­o­nari, a fost asasinat la Tâncăbeşti, iar Nicolae Iorga a devenit, în ochii gar­diş­tilor, "autorul moral" al crimei. Şi ţintă izbutită a "sfintei răzbunări le­gionare".  

Tragicul sfârşit, presimţit de Iorga după cum reiese din discuţiile sale cu apropiaţii, s-a produs în 1940, în timpul scurtei guvernări legionare. La 27 noiembrie 1940, şapte legionari l-au ridicat de acasă, din Sinaia, sub pre­textul unui interogatoriu la Bu­cu­reşti. "În drum spre maşină, grupul s-a întâlnit cu domnişoara Alina Iorga, fiica savantului, care, auzind de la tatăl său că merge la Bucureşti pentru un interogatoriu, a cerut să mear­gă şi ea", relatează un document iden­tificat în arhiva lui Dudu Velicu, fost an­gajat al Serviciului Special de In­for­maţii. "Însă unul din cei 7 i-a răs­puns că nu are loc în maşină. Pro­fe­so­rul a fost aşezat în faţă împreună cu şo­ferul şi un alt individ. Cei care au rămas jos au salutat pe cei care au ple­­cat cu salutul legionar." Trupul ne­­însufleţit al cărturarului a fost des­co­­perit a doua zi, într-un şanţ, aproa­pe de Şoseaua Ploieşti-Strejnic. Nouă car­tuşe puseseră capăt vieţii cărturarului.

S-au scris multe istorii de la Iorga încoace. Dar, în memoria colectivă a românilor, numele cărturarului este sinonim cu erudiţia. Frumoasă re­compensă, am zice, pentru istoricul printre cugetările căruia a fost şi această premoniţie: "Recunoaşterea posterităţii e un giulgiu de aur pe trupul celui asasinat".

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...
Serviciul de email marketing furnizat de