O furtună pentru fiecare buletin de ştiri

Veri ploioase şi furtunoase au mai fost. Dar nu apăreau toată ziua la televizor, prezentate ca potopul lui Noe. Meteorologii de la ANM spun că anul 2010 nu e unul extrem din punct de vedere al fenomenelor meteo, anul 2005 fiind mult mai grav. Numai că de la o vreme a apărut moda avertizărilor nowcasting sau a avertizărilor imediate. Intens mediatizate aceste avertizări construiesc o realitate de sfârşitul lumii.

Cum se fac aceste avertizări nowcasting? "Când vedem un nor cu dezvoltare verticală, fie cu ajutorul satelitului, fie cu radarul, emitem astfel de avertizări. Radarul scanează atmosfera pe o rază de 200 de kilometri în jurul lui. Avem şapte astfel de radare în ţară la Bucureşti, Craiova, Medgidia, Iaşi, Oradea, Bobohalma. Nu sunt aparate de generaţie nouă, sistemul e implementat în 2000. Suntem mulţumiţi de ele, mai sunt lovite de trăsnete, dar sunt în regulă în cea mai mare parte a timpului. Aceste radare scanează coloana atmosferică şi, la un nor depistat, stabilesc înălţimea acestuia, umezeala, potenţialul de formare a grindinei. Urmărim aceste date şi traiectoria pe care norul o urmează şi astfel putem emite aceste avertizări în scurtă vreme", explică Simona Andrei, meteorologul de serviciu din cadrul Agenţiei Naţionale.

Unele avertizări de acest tip au o precizie la minut. Un ultim exemplu, luni s-a emis o avertizare nowcasting pentru Focşani între orele 21:05 şi 22:05. Se întâmplă însă ca acest tip de avertizare să fie parţial adevărat. Adică, zona afectată de fenemonele meteorologice pentru care s-a emis avertizarea să nu fie estimată corect. Se poate întâmpla să supraestimăm arealul afectat. Noi surprindem norii în plină evoluţie, ei se pot descărca într-un singur loc. Şi e posibil ca alte zone, aflate sub avertizare nowcasting, să nu fie afectate. Adică ploaia torenţială să se consume la cinci kilometri mai încolo de o zonă aflată şi ea sub avertizare. Acest lucru depinde şi de vânt şi de alţi factori", precizează Andrei. Atunci când instabilitatea atmosferică nu poate fi localizată cu exactitate, ANM emite informări pe zone, cum că lucrurile pot evolua într-o anumită direcţie. Dar nu e obligatoriu ca toată zona să fie afectată.

Anul 2010 nu este anul în care vine sfârşitul lumii, aşa cum ni se tot prezintă la televizor. Furtuni mai mari, inundaţii mai abundente şi fenomene extreme au fost, de exemplu, în 2005. "Au existat dintotdeauna aceste fenomene. E drept că anul acesta am avut foarte multe precipitaţii în iunie şi iulie din cauza unei activităţi ciclonice intense în zona mediteraneană. Dar în 2005 a fost mai rău. Să sperăm că pentru acest an s-a liniştit atmosfera", declară meteorologul de serviciu. Dacă până acum ceva vreme ANM trimitea aceste avertizări doar către autorităţi: primării, prefecturi, inspectorate pentru situaţii de urgenţă, recent, meteorologii au decis să mediatizeze avertizările, pentru ca populaţia să-şi poată purta şi singură de grijă. "Şi anii trecuţi trimiteam în mass-media aceste avertizări, dar nu prea apăreau.

De când lucrurile au luat o turnură neplăcută, adică inundaţiile au provocat victime şi pagube importante, au început să le dea. La televizor, în special. La caniculă, de exemplu, presa a fost foarte promptă. Ei, da! Uneori exagerează. Înţelegem că unele posturi sunt televiziuni de ştiri şi au nevoie, evident, de ştiri. Pe mine şi pe colegii mei ne doare în gât explicând că nu vine sfârşitul lumii, că avertizările sunt doar pentru ca oamenii să fie în gardă. Dar, dacă au nevoie de ştiri, vor decupa declaraţiile specialiştilor şi tot catastrofic va suna", susţine Simona Andrei de la ANM.

Se spune că un om informat este un om puternic. Cu o condiţie: informaţia trebuie să fie corectă. Exagerările şi prezentarea realităţii într-o lumină veşnic negativă pot influenţa psihicul oamenilor.
Vremea ne poate influenţa psihicul. "Să fim la curent cu fenomenele care pot fi predictibile înseamnă să avem ocazia să ne adaptăm stilul de viaţă. Exagerarea informaţiei, precum şi fragmentarea ei sunt metode de manipulare, nu de informare", precizează Gabriela Romaneţ, psiholog clinician. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte avalanşa de informaţii despre vreme. Totuşi, independent de ceea ce aflăm de la televizor despre temperaturi şi ploi, schimbarea bruscă a stării vremii ne poate influenţa fizic şi psihic. "Capacitatea redusă a organismului de a se adapta la schimbări climaterice este generată de structura psihică a persoanei", explică psihologul. Trecerea de la soare la furtună este reprezentată la nivelul psihologiei umane prin trecerea de la o stare afectivă pozitivă la una negativă.

Aurelia Moraru, psiholog, spune că a întâlnit persoane care i-au declarat că atunci când plouă li se accentuează depresia. Ea a constatat că pacienţii care suferă de boli psihice sunt şi cei mai afectaţi de schimbările bruşte de vreme. "Cei influenţaţi de modificarea stărilor climaterice sunt fie oameni influenţabili de aproape orice vine din exterior, fie oameni care pun propriile schimbări afective pe seama fenomenelor exterioare spaţiului intern. Nu vreau să neg influenţa presiunii atmosferice asupra organismului, dar nici nu vreau să reduc investigaţia doar la acest argument. Pentru a nu fi dependenţi de mişcarea sinusoidală, colerică a vremii, trebuie să avem curajul să cercetăm mai mult motivele interioare care ne determină o schimbare de ritm a dispoziţiei; ar trebui să fim mai mult introspectivi decât proiectivi", recomandă Gabriela Romaneţ.

"De vină sunt emisiile crescute de CO2"
Pe de altă parte, asociaţiile ecologiste susţin că "nimic din tot ce se petrece acum nu este întâmplător. Omul şi-a făcut rău cu mâna lui. Practic, de la începutul erei industriale, combustibilul folosit a creat în atmosferă un efect de seră foarte puternic. Dacă în ultimii ani vedeam cum emisiile de gaze distrug practic viaţa pe alte continente, deja acum nu mai există zone care să fie ferite de acest fenomen", declară Crisanda Lungu, coordonator de campanii de la Greenpeace România. "Toată România, dar şi celelalte continente au de suferit. Fenomenele acestea climaterice, extrem de dure, furtunile, vijeliile nu se produc pur şi simplu. Ele sunt o consecinţă a emisiilor extrem de puternice de gaze cu efect de seră.

Temperatura media globală a crescut cu 0,8 grade Celsius de la începutul revoluţiei industriale. Consecinţele sunt enorme. Calotele glaciare se micşorează de la an la an. Schimbările climatice afectează deja ecosistemele şi pe fiecare individ în parte. La noi în România, un alt efect negativ ar fi începerea procesului de deşertificare. În sud, în Dobrogea, deja se întâmplă acest lucru. Aşa ajungem să nu mai avem agricultură, apa potabilă să nu mai poată fi folosită. Defrişările influenţează şi ele foarte mult condiţia mediului, dar dacă emisiile de CO2 nu ar fi atât de puternice poate că pădurile, chiar dacă au rămas destul de puţine, ar fi reuşit să le neutralizeze. Fiecare persoană se poate implica pentru a stopa acest fenomen, prin simplul gest, de exemplu, de a scoate din priză încărcătorul după ce bateria telefonului s-a încărcat. Mulţi îl lasă în continuare în priză.

De asemenea, este foarte important să înlocuim becurile cu incandescenţă cu cele economice, care au un consum mai mic cu 80%. Un studiu Greenpeace a arătat că folosirea cu preponderenţă a instalaţiilor de iluminat eficiente va face ca 85% din centralele electrice pe bază de cărbune să devină inutile la nivel global. Acest lucru va duce la redu-cerea emisiilor anuale de CO2 cu peste 500 milioane de tone. Adică, mai mult decât emite acum o ţară precum Canada. Dacă am circula mai mult cu mijloacele de transport în comun, cu bicicletele, dacă am cumpăra electrocasnice economice din punct de vedere al consumului de energie (clasa A+), cu siguranţă calitatea vieţii noastre ar fi mult îmbunătăţiţă", susţine Crisanda Lungu.

       ● Carmen Preoteşoiu