Oamenii incep sa iasa de sub ape

In zona orasului Comanesti, Bacau, oamenii au inceput sa iasa de sub apele Trotusului si sa-si dezgroape gospodariile de sub mal. Unii au mai ramas cu jumatate de gradina, altii cu jumatate de casa, un sfert de sosea si o bucata din munte peste casa.

In satul Ciobanus, la vreo 10 kilometri de Comanesti, se pierdea linistit in Trotus un paraias care a dat candva numele satului. Acum doua saptamani oamenii au primit nelinistiti, dar nu din cale afara, vestea ca vin ploile si Trotusul iar se va umfla. Stiu de cativa ani ca apele cresc vara la o ploaie mai puternica. Anul trecut apa a luat casa unuia de pe malul celalalt. Omul nu s-a mai intors acolo, s-a mutat.

Asa ca, se aseptau si n-au intrat in panica. Casele si le-au facut de la inceput departe de apa tot sa se fereasca de nenorociri. Dar luni a trecut pe sosea, dinspre Miercurea Ciuc, politia. "Vinea apa din munte, de la Ghimes!", povesteste Gheorghe Marin, fost mecanic de locomotiva. "Ne asteptam la Trotus, da’ nu ne asteptam la Ciobanus. A trecut safu’ di post si o strangat la oamini ci apa-i la Ghimes... sa ci-n jumati di ori ajungi aici". Omul isi trece o mana peste fata. Torentul a venit pe calea ferata care duce catre Miercurea Ciuc. A smuls-o din radacina, a luat pamantul de sub ea si l-a pravalit peste cinci case. Fostul mecanic de locomotiva n-a vazut asa ceva de cand traieste. "Fiarele alea de stau acu suspendate si lasate palanca tre’ sa fi avut vreo cativa toni buni. Daca am fi stiut macar! Acu ci si mai facim. Nu mai avem nica. Gradinili is maliti di la Trotus, si usuci cartofi si fasolili in pamant. Nu stiu ci-om manca la iarni".

UNDE-I PRIMARU’? Bolovanii din munte n-au ajuns peste case, ca in satul de mai jos, Asau. La Ciobanus a fost o cariera de piatra pe care comunistii au inchis-o in I60 si au plantat padure peste ea. Norocul satenilor. Ca padurea de 40 de ani a tinut pietrisul in loc. Pe partea cealalta, Trotusul a luat jumatate din gradina cu tot cu stalpul de telefon si cu trei nuci de 100 de ani pusi anume sa tina pamantul sa nu-l ia apa. "Aa furii mari o avut. O zburat nucul ca si cum ar fi fostu un bat. Acu ci sa facim. Ne-o promis di la prefectura ca vin sa ni ajuti si scoatim malu’. Da’ pi primar nu l-am vazut. Ci satu’ nost’ nu l-o votat. El ar fi trebuit si vini si si steie numa aici".

SPRIJIN. Masinile cu ajutoare, spre zonele sinistrate

JUCARII SI MEDICAMENTE. Povestea-i musai sa se opreasca ici. Un camion cu ajutoare s-a oprit chiar in fata a doi pereti si o gaura: tot ce-a mai ramas din casa.

"Gica, hai ci o vinit iar cu ajutoari". Femeia care striga bucuroasa e cumnata lui. Si casa ei e plina cu mal pana la jumatate. In curte are o movila de pamant mai inalta decat casa. Ce-au reusit oamenii sa scoata din casa.

Oamenii se ingramadesc la gura remorcii. Cativa tineri de la o firma din Bacau impart jucarii si medicamente. Gheorghe Marin se intoarce acasa cu o sticla cu spirt medicinal, cateva cutii de medicamente de dureri de cap si un pachet de tampoane. Nu prea stie pentru ce sunt medicamentele ca nu stie sa citeasca in nemteste de pe cutie. "Ei, mai neni Gici, dai matali nu-t trebi. Aistea-s mai penru doamni, asa", rade vecinul lui. Costica are casa darmata. El si cu familia lui stau la o vecina mai in vale. Dar "mosnegul", nea Ion, n-a vrut in ruptul capului sa se miste din ca-sa lui. Acum doarme in grajdi si pazeste cu sarg gardul de fier indoit, pentru care-n primavara a muncit si el.

DRUM RUPT

Dincolo de Goioasa, drumul se opreste intr-o rapa. Soseaua s-a prabusit. Pamantul s-a pravalit in Trotus si soseaua s-a rupt chiar de la jumatate. Cativa turisti au oprit masinile si se intreaba cum sa treaca spre Miercurea Ciuc. Unii mai curajosi si dotati cu masina de teren au trecut calea ferata. Dar va dura multa vreme pana cand drumul va fi reconstruit. Ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, e pe marginea prapastiei cu harta-n mana. In jurul lui se gandesc vreo cinci baieti. Nu stiu inca pe unde ar putea devia drumul catre Miercurea Ciuc. In satele de mai sus apa a facut prapad. La Agas Trotusul a darmat podul peste care treceau masinile, iar oamenii de pe malul celalalt au ramas cateva zile izolati, de le-a adus armata de mancare cu elicopterul. Cand apele s-au mai retras, oamenii au facut niste podete. Scoala din sat a ramas in picioare. Dar e plina cu mal, ca si celelalte din satele de mai sus, de pe Trotus. Pompierii incearca sa curete fantanile din sate. Munca lor este una sisifica, insa, de cate ori reusesc sa scoata apa dintr-o fantana, aceasta se reumple in cateva ore. Pompierii dau vina pe panza freatica. Prea multa apa, chiar si pentru ea!

LA SPITAL, CU INIMA IN GHIMPI

Camera de garda a Spitalului Municipal din Comanesti a primit in cateva zile aproape 50 de sinistrati cu probleme medicale. Estrela Suceava, medic specialist in medicina de familie, afirma ca bolnavii sositi din satele calamitate au fost adusi cu elicoptere. "Problemele principale ale oamenilor sunt alergiile provocate de apa infestata si intepaturi de insecte; viroze respiratorii; accidente vasculare, enterocolite si scaune diareice". Pierderea agoniselii de-o viata le-a macinat nervii si inimile satelor calamitate. "Vin la noi oameni cu dureri puternice de inima de la suparare sau muscati de animale, pana si pe acestea le-au innebunit inundatiile!".

ELICOPTERELE SPERANTEI

Pe stadionul orasenesc din Comanesti, trei elicoptere sunt intr-un dute-vino continuu. Aparatele de zbor impart toata ziua ajutoare oamenilor din satele izolate de furia apelor. La "Comandamentul" stadionului, Comisarul Gelu Margina, adjunctul Sefului Politiei din Moinesti impartea alaturi de un colonel de la Jandarmerie ajutoare sinistratilor. Fiecare comuna are un reprezentant care cere "cele trebuitoare" in localitate. "Pune 20 de baxuri de gem, 4 saci de malai ca-i bun! Da-ne si niste cascaval ca-i bun si ala! Apa nu mai trebuie ca a dus ieri destula!". Este un dialog "clasic" intre autoritati. Trei elicoptere fac pana la 16 transporturi pe zi. Fiecare aparat poate duce pana la o tona de ajutoare. Daca socotim si transporturile terestre, se ajunge la un numar de 40-43 de transporturi zilnice. Pana ieri se impartisera aproximativ 150 de tone de ajutoare sinistratilor. Numai la Asau, una din cele mai grav afectate localitati s-au impartit 29 de tone de ajutoare, iar la Ghimes aproape doua tone si jumatate.

Galati - Gesturi disperate

Speriati de faptul ca apele Siretului ar putea sa le inunde gospodariile, localnicii din comuna galateana Branistea s-au apucat sa sparga digul, pentru a incerca sa scape de surplusul de apa. Ei nu au cerut opinia autoritatilor si au fost foarte aproape de a provoca un adevarat dezastru. Daca reprezentantii prefecturii nu ar fi intervenit la timp, exista riscul ca apa care s-ar fi scurs prin spartura sa inunde cealalta jumatate a comunei. Dis-de-dimineata, Siretul a inundat sase gospodarii situate la iesirea din Branistea, iar de teama ca apa va inunda localitatea, satenii s-au apucat sa faca o bresa in dig. Oamenii nu au vrut sa inceteze lucrul si a fost nevoie sa se apeleze la interventia trupelor speciale. Spiritele s-au linistit dupa aparitia mascatilor in zona. "S-au apucat fara nici un fel de aprobare sa sparga digul de protectie din zona, unde stabilisem sa facem deja o bresa, dar nu acum", a declarat prefectul Mihai Capra.

Tot ieri, Drumul National 25 (foto) a fost inchis intre satul Traian si comuna Branistea, din cauza pericolului de inundatii creat de revarsarea raului Siret. Cateva sute de localnici, militari si jandarmi au inceput lucrul la construirea unui dig din saci cu pamant pe o portiune de cateva sute de metri, intre cele doua localitati. Prefectul Mihai Capra sustine ca a fost facuta ulterior o bresa controlata pe digul de la Serbestii Vechi, pentru ca apele Siretului care amenintau sa inunde DN 25 si localitatile Branistea, Traian si Serbestii Vechi sa revina in matca. (Erik Hoosz)

Sinistrati - Pensiile, si fara buletin

Pensiile celor care au avut de suferit ca urmare a inundatiilor de saptamana trecuta se achita cu prioritate, se arata intr-un comunicat al Postei Romane. Pentru persoanele ramase fara acte de identitate, identificarea si achitarea pensiilor se face in prezenta unui reprezentat al autoritatilor din localitatea de domiciliu (politist, primar etc.) si a unui martor ocular, care trebuie sa aiba un act de identitate valabil. Serviciile postale pentru cei evacuati se desfasoara in prezent in localitatile unde sinistratii au fost stramutati, conform informatiilor comunicate de Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta. (Florina Zainescu)