Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comunele care au devenit orașe se laudă acum cu suprafețe mai mari decât cea a Bucureștiului, profită de banii alocați pentru zone defavorizate sau de unele proiecte pentru care pot obține finanțare cu ajutorul acestor suprafețe, dar edililor nu le-a spus nimeni că vor dispărea după reorganizarea administrativ-teritorială de anul viitor.
România capătă o imagine de țară depopulată, prin calculul densității locuitorilor raportat la totalul suprafeței celor mai mari orașe. Ar trebui să se țină cont de densitatea populației raportată la suprafețele din intravilan (construibile), pentru a se înțelege situația reală. Din această situație pot apărea și alte probleme, cum ar fi distrugerea unor terenuri de pădure, care pot suferi schimbări de statut, sau desființarea localităților, la următoarea reformă administrativă.
Conform organizării administrativ-teritoriale care a stat la baza realizării hărților României, până în 1990, Bucureștiul era cel mai mare oraș, atât ca suprafață, cât și ca număr de locuitori. Acum, Bucureștiul are circa 240 km2, din care 70% e suprafață construită, și aproape 3 milioane de locuitori (estimativ). Dar a fost depășit, din punct de vedere al mărimii suprafeței, de orașe precum Brașovul, cu 267,3 km2 și o populație sub 300.000 de locuitori și Galați (246,4 km2 și circa 320.000 locuitori).
În topul marilor orașe rămâne Cluj-Napoca (179,5 km2 și peste 400.000 de locuitori), Timișoara, având 130 km2 și circa 350.000 de locuitori, urmată de Constanța, cu 125 km2 și circa 320.000 locuitori, de Iași, cu 93,9 km2 și circa 350.000 de locuitori și de Craiova, cu 81,5 km2 și circa 310.000 locuitori. Topul era altul înainte de 1990, când orașele aveau alte suprafețe, dar s-au adăugat și în cazul marilor municipii terenuri vaste din extravilan.
Numărul real al locuitorilor este greu de stabilit cu exactitate, având în vedere eșecul ultimului recensământ și faptul că există foarte mulți cetățeni nerezidenți sau care locuiesc temporar în marile orașe. Densitatea populației se calculează, în aceste mari municipii, prin raportare la suprafața totală din care, în general, peste 70% e construită.
Urbanul din păduri și livezi
Însă topul actual al celor mai mari orașe ale României include localități cu o suprafață construită de până la 50-60 km2, dar cu cea totală de până la aproape 600 km2, restul fiind munți întregi, cu păduri, dealuri acoperite doar de livezi, pășuni și terenuri agricole - toate acestea fiind în mediul urban.
De exemplu, orașul Broșteni, din județul Suceava, este cel mai mare din România, având o suprafață totală de 594,66 km2 și o populație de circa 6.000 de locuitori, de unde rezultă o densitate de circa 10 locuitori/km2. Al doilea oraș ca mărime este Vișeu de Sus, cu 443,06 km2 și circa 15.000 de locuitori. Bucureștiul apare în topul suprafețelor abia pe locul 16, iar Brașovul e pe locul 7, cu 267,3 km2, mai mare decât Brașovul fiind orașul Săcele, pe locul III în topul suprafețelor, cu 320 km2 și circa 31.000 de locuitori.
Aceste localități care figurează drept orașe au suprafețe foarte mici, de până la 60 km2 în intravilan, dar prin raportarea numărului de locuitori la totalul suprafeței reiese că densitatea populației în cele mai mari orașe ale țării noastre este între 10 și 100 de locuitori pe km2.
INS trebuie să schimbe indicatorii
Pe lângă absurdul situației prin care munții împăduriți au ajuns să facă parte din mediul urban, conform legislației românești, contrar tuturor definițiilor contemporane ale urbanului, problemele apar în studiile care stau la baza unor proiecte. De exemplu, având o asemenea situație demografică, un oraș va fi inclus în zona defavorizată și politicile publice care vor fi astfel aplicate aici vor avea în vedere mai ales eforturile și investițiile pentru creșterea demografică - deoarece așa reiese din analiza datelor statistice, pe baza unor indicatori aplicați eronat, pentru că munții nu vor fi niciodată populați, ca în spațiul intravilan.
O altă problemă care va apărea la viitoarea reformă administrativ-teritorială ar fi desființarea acestor localități, dacă se va avea în vedere densitatea populației drept criteriu principal.
„Mult mai corect ar fi ca Institutul Național de Statistică să corecteze indicatorii, raportând calculul la suprafața intravilană. În momentul în care există o suprafață foarte mare în extravilan, acolo nu sunt asigurate de către primării aceleași servicii ca în spațiul intravilan, însă la organizarea teritorială se vor putea folosi exact acești indicatori pentru a acapara acele localități care par a fi depopulate”, a explicat, pentru Jurnalul, Daniel Marinescu, director general în Ministerul Dezvoltării.
Această reorganizare administrativ-teritorială ar urma să se facă după ultima rundă de alegeri de anul acesta, iar modificările legislative vizează exact desființarea localităților cu o densitate foarte mică a populației.
Cel mai mare devine cel mai mic
Până acum s-a crezut că la viitoarea reorganizare administrativ-teritorială care se va face după alegerile de anul acesta criteriul de bază va fi suprafața. Tocmai de aceea, edilii localităților au făcut tot posibilul pentru a-și mări cât mai mult teritoriul și pentru a schimba statutul localităților în orașe, după anul 2000. Dar criteriul va fi situația demografică, nu suprafața, iar populația „se diluează” semnificativ în localitățile care includ zone extinse în extravilan și vor fi desființate, pe baza depopulării care rezultă din cifre. Nu este valabil doar pentru aceste orașe de pe munți și dealuri, ci și pentru comune.
De exemplu, cea mai mare comună, ca suprafață, este Moroeni, din nordul județului Dâmbovița, aceasta incluzând și o mare parte din Parcul Natural Bucegi (288 km2 și circa 5.000 de locuitori, densitate 17 locuitori/km2). La reorganizarea administrativ-teritorială, comuna ar putea fi absorbită de un UAT din vecinătate, dacă se va ține cont de densitatea populației, care e cea mai mică din județ, calculul făcându-se prin raportarea numărului de locuitori la totalul suprafeței.
Se vor extinde zonele metropolitane, adică marile orașe care au și o densitate mare a populației și care le vor „înghiți” pe cele din vecinătate. Săcele, deși e pe locul III ca întindere, ar putea deveni parte din Brașov, care acum e pe locul VII.
