x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oul rosu ii apara pe oameni de diavol

0
28 Apr 2005 - 00:00

Obiceiurile si credintele legate de ouale incondeiate sau inrosite sunt practic nelimitate ca semnificatie si varietate zonala. In mentalitatea arhaica, ouale de Pasti sau cojile acestora pot aduce frumusete si sanatate, belsug si rod bogat, sa lege si sa indeparteze oameni, sa grabeasca maritisul fetelor.

  • de OANA VATASELU
  • PASTI
  • ENIGMA. Oul a sintetizat misterul Creatiunii
    Izvoarele istorice si arheologice certe atesta cu multe secole inainte de Hristos obiceiul de a face cadou oua colorate la marile sarbatori sezoniere. Aparitia frecventa a oului, in special a oului colorat, in ceremoniile antice se bazeaza pe conceptiile lor cosmogonice care compara Universul cu oul generator de viata.

    Prezenta la toate popoarele antice, imaginea oului a fost preluata ulterior de crestinism, oul colorat si impodobit fiind simbolul Mantuitorului care paraseste mormantul si se intoarce la viata. Referindu-se la semnificatia oului de Pasti si la legatura mistica cu natura, Mircea Eliade aprecia: "Pentru crestinismul arhaic Cosmosul participa la drama divina, dupa cum sufletul omului este insetat de mantuire, tot asa natura intreaga geme si suspina asteptand Invierea".

    Dupa milenii de evolutie a credintelor si ideilor religioase, romanii inrosesc si incondeiaza oua primavara la sarbatoarea centrala a calendarului festiv: Pastile. Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la miezul Paresimilor, ziua de miercuri din mijlocul Postului Mare, este gatit in Saptamana Patimilor si mancat sacramental in ziua de Pasti. Exista credinta ca cei care ciocnesc oua de Pasti se intalnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va manca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura. Oul este purtator de molima: "nu se dau oua imprumut din cuibar, ca mor gainile de boala" (Pamfile Tudor, "Boabe", pag. 74). De la aceasta credinta, cum ca oul contine in el si elementul raului, s-a trecut, in mod firesc, la vopsirea oului in rosu. Dupa credintele noastre romanesti, oul rosu este "aparator contra diavolului". "Ouale rosii pastrate in casa apara de rautati" (Novacoviciu Emilian, Ecaterina si Caralina, "Din comoara Banatului. Folclor", pag. 17). La macedo-romani, pentru a feri de grindina, se pun la fereastra oua de la Pasti.

    COSUL DE PASTI. In cosul pentru mers la biserica in ziua de Pasti se pun: pasca, oua, o bucata de slanina afumata, friptura de miel si alte preparate traditionale, care sunt duse spre a fi sfintite. In unele zone ale tarii, familia merge cu acest cos la mormintele rudelor, unde intinde masa si gusta din bucate alaturi de cei care le-au fost dragi. In alte zone, familia merge cu cosul acasa. Toata lumea se spala pe fata cu apa in care au fost puse un banut de argint si un ou rosu, credinta fiind ca apa capata astfel proprietati purificatoare. Apoi, capul familiei imparte tuturor din pasca sfintita.

    PASTRATORII TRADITIILOR. In multe zone ale tarii, incondeierea oualor a devenit o sursa de existenta. Mai ales in Bucovina, femeile au inceput sa impodobeasca oua pentru a le vinde apoi la targuri, muzee din tara si din strainatate, reusind astfel sa asigure existenta familiilor lor. In toata tara, ouale vopsite de Pasti sunt puse la icoana sau in hrana vitelor, sunt impartite pentru pomenirea celor adormiti.

    De Pasti, in Bucovina, tatal, capul familiei, ia un ou sfintit si il imparte cu toti ai casei, pentru ca acela dintre ei care s-ar "rataci" peste an sa fie in stare sa "vada" chipurile celorlalti si astfel sa gaseasca drumul inapoi. Si daca ouale rosii sau cele incondeiate, binecuvantate in lunga veghe a Invierii, sunt o traditie, fie ca Invierea Domnului sa devina pentru noi toti o prezenta traita in fiecare zi, spre a putea rosti intotdeauna "Hristos a inviat!".

    LEGENDA CU OUA, MIEL SI PASCA
    Sambata se pregateste mielul. In Vechiul Testament citim despre Adam si Eva care se bucurau de lucrurile lui Dumnezeu, auzeau si ascultau Cuvantul Sau. Neascultarea a adus inchinarii o noua dimensiune: constientizarea pacatului. Jertfele ocupa un loc central in inchinarea Vechiului Testament, prefigurand jertfa lui Hristos - mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii. Pasca este coptura Pasti-lui. Este rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Inainte de a pune pasca in cuptor se face cu lopata pe peretii cuptorului semnul crucii, spunand: "Cruce-n casa,/Cruce-n piatra,/Dumnezeu cu noi la masa,/Maica Precesta pe fereastra". (Irina Nicolau "Ghidul sarbatorilor romanesti")

    ISTORIE COLORATA
    La inceput ouale se vopseau cu plante in galben, culoarea Soarelui pe bolta cerului si in rosu culoarea discului solar la rasarit si apus. Astazi, rar se mai intalneste cate o femeie batrana care cunoaste si intrebuinteaza mestesugul vopsitului cu buruieni. Culorilor folosite la incondeierea oualor li s-a atribuit un anume simbol. Asa rosul ar simboliza sangele Domnului; negrul - durerea Sfintei Fecioare, pricinuita de evrei, prin schingiuirea lui Iisus; albastrul semnifica victoria crestinismului prin crucificarea lui; verdele simbolizeaza reinnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta; violetul are semnificatia de stapanire de sine, rabdare, incredere in dreptate.

    INSTRUMENT
    Cea mai veche unealta pentru incondeierea oualor a fost un capat de lumanare incalzit, cu care se "scriau" pe ou cateva figuri sau motive simple, dupa care oul era colorat in rosu. Studiile unor cercetatori mai vorbesc despre folosirea penei de gasca. Pentru ca se ardea, pana de gasca a fost lasata deoparte in favoarea chisitei. Chisita este o teava scurta de alama sau de tabla prin interiorul careia se "petrece" un fir din par de porc. Teava este prinsa perpendicular pe un maner de lemn.

    HRISTOS A INVIAT
    La icoana din odaia mare,
    O maicuta a ingenuncheat.
    Ruga se sfarseste’n asteptare.
    Pentru a cata oara, i se pare,
    Ca atata drag si-atata jale,
    Va aduce’n pragu-i pe baiat?

    Isi dorea sa’i vina-acum feciorul,
    De-undeva, din lume-nstrainat.
    De-un pustiu de vreme-i duce dorul.
    Si-ar fi vrut sa-l vada azi, in sat,
    Mandru, cu flacaii laolalta,
    In gub nou si clopul instrutat.

    Clopotul doineste a chemare,
    La biserica de lemn din sat.
    Pleaca-ncet maicuta, pe carare.
    Cosu-i randuit-a-ndestulare
    Pentru sfanta taina
    de-nchinare,
    Cu colac si ou incondeiat.

    Slujba s’a sfarsit, spre dimineata
    Si de-acum, satenii au plecat
    Singura, maicuta-si da povata:
    "Daca Domnul-asa a judecat…"
    Resemnata, sterge de pe fata
    Lacrima.

    "Hristos a inviat!"
    Ileana Mester


    In nordul Bucovinei, la Gura Humorului, pregatirea pentru Sfintele Sarbatori de Pasti incepe cu aproape o luna inainte. Bucovina este o zona cu multe traditii. Oamenii le pastreaza de sute de ani si le transmit din generatie in generatie. Prima si cea mai importanta traditie este "impistritul oualor".

  • de ANCA ALEXE
  • PASTI
  • ETERNITATE. Traditiile Sfintelor Sarbatori de Pasti se pastreaza de veacuri in nordul Bucovinei
    Bucovinenii de la Gura Humorului traiesc intr-o lume a povestilor. Pentru ei, Sfintele Sarbatori reprezinta un prilej de bucurie. Si mai ales de continuitate a credintei. De povesti si de legende nu duc lipsa. "Bucovina de aur", asa cum i se zice, este o lume vrajita, cum nimeni nu ar mai crede ca exista. Fiecare obicei isi are povestea lui, iar fiecare poveste - un narator pe masura. Ne-am oprit la o batranica, sa vorbim cu dansa despre obiceiurile de Pasti si despre incondeiatul oualor.

    POVESTEA. "Vreti o poveste a oualor rosii?", ne trezeste batranica, in timp ce trebaluia. Dupa o poveste a oualor rosii, plecasem. "Pai luati aminte! Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Insa pietrele cu care au cautat sa arunce intr-insa s-au colorat in diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar, in aceasta amintire, poporul a inceput sa coloreze ouale in Duminica Pastilor, cand s-a intamplat aceasta". "Dar culoarea rosie a oului? De ce ouale se vopsesc intai in culoarea rosie?", am intrebat. "Apai, se zice ca oul rosu este aparator de diavol. Aista se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cand aceste obiceiuri vor inceta, el va iesi in lume." "Cu ce se incondeiaza ouale?" "Ouale? Cu chisita! La noi nu se zice incondeiat, ci impistrit." "Chisita?", insistam noi. "Pai chisita este o unealta facuta dintr-o teava subtire din metal, cu diametrul foarte mic, prin interiorul careia se trece un fir de par de porc. Cu ele se scrie pe oua." Ne arata. Daca tot a intrat in bucatarie, mai amesteca si in mancare. "Da’ mai vorbiti si cu fata mea a mai mica, eu sunt batrana, nu mai tiu minte tot." "Fatalica, dansii fac un material, spune-le de obiceiurile de aici. Las’ ca vad eu de maturat. M-oi descurca." "Aaa... ce sa va spui eu? Avem la treburi...", se rusineaza fata. "Pai noi, fetele, mergem in noaptea de Inviere la biserica, in clopotnita si spalam limba clopotului cu apa neinceputa. Tot cu aceasta apa ne spalam pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fim frumoase tot anul. Asa se zice. Si se mai zice ca asa cum alearga oamenii la Inviere, cand se trag clopotele, asa sa alerge si ficiorii la noi." Am plecat. Le-am lasat sa-si continue pregatirile de Pasti si am ajuns din nou pe ulita.

    CONCURS DE OUA. Din casa in casa, am ajuns si la invatatoarea de la scoala din Gura Humorului. Doamna Elena era la ore. In secretariatul scolii, invatatoarele povesteau ce au facut anul trecut. "Nu, sa cante aceleasi cantece. Ce are? Is frumoase!" Am provocat o harmalaie. Vorbeau in acelasi timp. "Eh, aici sunt multe obiceiuri pe care moldovenii sau bucurestenii nu le au", spune una. "De exemplu, la noi se merge in fiecare dimineata la biserica. Pana la incheierea Sfintelor Sarbatori. In prima zi dupa Inviere, tinerii si copiii se strang in parculetul de aici si se organizeaza un concurs de ciocnit oua. E tare fain. Noaptea stau si isi aleg cele mai tari oua de gaina, de bibilica si vin cu ele la concurs. Si, daca se sparg ouale, incep si chiuie si tipa", adauga si invatatoarea. Intre timp, secretara se retrage spre casa. Am mers si noi acasa la doamna Elena. Ne-am uitat in jur, sperand sa gasim pe cineva care are oua "impistrite" de vanzare. "Nu chiar acu’. Veniti mai peste doua zile sa vedeti minunatii." Am rugat-o sa ne duca dupa aceea la cineva care incondeiaza acum, sa vedem si noi. "Haideti sa va spun, pana atunci, cum se pregatesc fetele de Pasti. Intai impistreaza ouale. Nu le arata la celelalte pana la Inviere. De obicei fac figuri geometrice. Asa-i la noi. Iar figurile nu au nici o semnificatie la inceput. Ele trebuie sa o gaseasca dupa aia. Fiecare interpreteaza ce vrea". "Apoi se pregatesc pentru a merge la biserica, isi spala hainele, le calca, pentru ca fiecare trebuie sa aiba pe ea un lucru nou si curat. A, sa va spui cum fac ouale. Nu toate le incondeiaza. Ca sa le dea forme mai interesante, pun ouale la fiert, dupa care iau o frunza sau orice alt model, il alipesc de ou si il baga cu totul intr-un ciorap sau o carpa. Il mai lasa putin la fiert si apoi il scot cu model. Sunt tare frumoase." "Am inteles ca dupa seara de Inviere se merge cu cosuletul plin cu bucate din casa in casa si se imparte cate putin din fiecare." "Da, asa-i! Fetele isi aranjeaza bucatele frumos in cosulet, pun acolo cozonac, oua, carnita de miel, pasca, prajituri, le acopera cu servet facut de mana lor, si apoi merg si dau la fiecare vecin cate ceva. E asa o atmosfera frumoasa!". Ne arata niste poze de la Pastile trecut.

    LUMINA PENTRU CEI DRAGI
    Am mers si la casuta unui batran. L-am gasit afara, pe bancuta. Era ora dupa-amiezii si iesise sa fumeze o tigara. In casa nu avea voie, ca "nu-l lasa sotia". I-am povestit ce am aflat pana acum si l-am rugat sa ne mai spuna cate ceva.

    CREDINTA. "Obiceiurile astea sunt aici, la Gura Humorului, Moldovita, Vatra Moldovitei, Voronet, dar mie imi pare bine ca se pastreaza. Eu am stat la Suceava multi ani", isi aduce aminte. "Si in Suceava, de exemplu, cum se pregatesc oamenii pentru Pasti?" Stinge tigara si se uita la noi. "Apai, in Suceava nu prea stiu, sincer sa va spun. Stiu ca in comunele din nordul Sucevei se pregatesc in general dulciuri. Da, ei sunt cu dulciurile. Bine, si la noi se fac foarte multe, dar lor le place sa faca mii si mii de sortimente. Stau in bucatarie cate doua zile. "Babele", "babele" se gatesc in special. Chiar si la noi aici se fac. Intrati si intrebati-o pe sotia mea, ea stie mai bine." "De "babe" spuneti? "Babe" fac eu acum. Haideti in casa!" Si aici, mirosul de prajitura era peste tot. Am fi vrut si noi sa vedem cum arata, dar era la cuptor. "Nu o scot, dar va spui ce e. E o prajitura facuta din aluat de cozonac, care se pune in forme speciale. Poti sa faci ce vrei, stelute, oua, orice forma. Umplutura e din nuca, rahat si stafide. Oameni se duc cu "Babele" la slujba de Inviere. Dupa ce se termina slujba, credinciosii merg la cimitir, iau lumina si merg cu lumina asa pana acasa. Ei zic ca duc lumina celor dragi, care au plecat dintre ei." "Cat se sta la biserica, la slujba din Noaptea Invierii?"

    "O, pai la noi se sta pana dimineata, la toata slujba, nu se pierde nimic. Apoi, oamenii se duc acasa, dorm o ora, doua si vin din nou la biserica. Si cu cosuletele pline cu oua, pasca, cozonac si dulciuri fel de fel. Si a doua, si a treia zi de Pasti se vine la biserica." "Copiii, in zilele de Pasti fac spectacole, canta, colinda." "Si ce se canta?" "Melodii ale multor compozitori romani. Adica nu le facem noi", ne spune. "Da-ti-ne un exemplu." "Cantecul "La Pasti" e unul dintre cele mai frumoase si mai vesele: "Copilasii toti ciocnesc/ Oua rosii, colorate/ Si glumind, se-nveselesc/ Ba sunt sparte, ba nu-s sparte./ O fetita rade-n soare/ Are oul cel mai mare/ Ce gaina l-a ouat? (o-ntreaba un baietel)/ Tot ciocnesti, ciocnesti cu el/ Nu se sparge, zau, de fel./ Si fetita face-un semn/ O gaina... tot de lemn.""

    POVESTILE DE AUR
    Traditia udatului - aflam tot de la profesoara din Gura Humorului - e mai mult pentru tineri, dar e "faina". Luni dimineata, baietii merg cu o cofa plina cu apa la casele in care se afla fetele nemaritate. Daca le gasesc dormind, arunca apa pe ele. Atunci, fetele le dau cele mai frumoase oua si pasca. Sau altfel. Baietii le prind pe fete cand ies din casa si le duc la o apa, un rau, unde le uda sau le arunca direct in ea. Atunci se spune ca fetele udate se vor marita cel mai repede. Exista si o legenda. Cica era odata o fata de crestin. In a doua zi de Pasti pornise la targ cu un cos de oua pentru a le vinde. In drum, fata se intalneste cu o fata de pagan, care ii spune ca vrea sa-i cumpere ouale. Fata de pagan ii zice insa ca nu are bani suficienti si ca sa o insoteasca acasa. Spre casa, fata de crestin incearca sa o convinga pe fata de pagan sa se converteasca, spunandu-i care e calea cea dreapta. Si ce-i zice fata de pagan?! Ca nu va crede in crestinism decat atunci cand se vor face ouale rosii. Ouale se facura rosii si cele doua fete au lesinat de teama. Pentru a le face sa-si revina, niste flacai din apropiere le-au udat cu apa din rau. Cand s-au trezit, drept multumire, fetele le-au oferit in dar oua rosii.
    DIN POPOR
    "Se zice ca oul rosu este aparator de diavol. Aista se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci, doar atunci cand aceste obiceiuri vor inceta, el va iesi in lume"
    tanti Simona
    locuitoare din Gura Humorului
    UNELTE
    "Chisita este unealta cu care se impistresc ouale. E facuta dintr-o teava subtire din metal, cu diametrul foarte mic, prin interiorul careia se trece un fir de par de porc. Cu ea se scrie pe ou"
    tanti Simona
    locuitoare din Gura Humorului
    Citeşte mai multe despre:   special,   casa,   zice,   biserica,   roşu,   gura,   fetele,   roşii,   pasti,   oualor,   ouale,   pasca,   humorului,   gura humorului

     

    Ştiri din .ro


    PUBLICITATE
     





    Mai multe titluri din categorie

    Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine

    Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine
    Galerie Foto Doar 16% dintre români au o evaluare pozitivă despre economia românească și doar 29% dintre ei spun că sunt mulțumiți de condițiile de muncă din acest moment. Aceste date apar în Barometrul de opinie publicat...

    Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative

    Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative
    De-a lungul anilor, parlamentarii au avut tot felul de inițiative legislative, care mai de care mai trăsnite. În galaxia acestor proiecte  care ne fac mândri că avem parlamentari se înscrie și cel propus în...

    Cine ia tortul de aur al vaccinarii planetare

    Cine ia tortul de aur al vaccinarii planetare
    Pragul de un miliard de doze de vaccin anti-COVID livrate de companiile pfarma va fi depășit în curând. La nivel mondial au fost administrate 848 de milioane de doze de vaccin. Cursa planetară pentru imunizare este...

    Ciomăgeala politică s-a mutat pe online

    Ciomăgeala politică s-a mutat pe online
    Fostul polițist și ex-prefect al Capitalei, Traian Berbeceanu, a intrat în polemici contondente cu fanii lui Dacian Cioloș, după ce i-a comentat liderului PLUS la o postare în care acesta din urmă îi mulțumea lu...

    Andreea Moldovan, introdusă în afacerile de stat cu transplanturi, încă din 2016, de Vlad Voiculescu

    Andreea Moldovan, introdusă în afacerile de stat cu transplanturi, încă din 2016, de Vlad Voiculescu
    Galerie Foto Andreea Anamaria Moldovan, secretarul de stat demis odată cu Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății, a făcut parte din Consiliul de Administrație al unui spital privat din Brașov, deținut de un ...

    Posibila succesoare a lui Vlad Voiculescu la conducerea Sănătății – afaceri în domeniul sanitar

    Posibila succesoare a lui Vlad Voiculescu la conducerea Sănătății – afaceri în domeniul sanitar
    Galerie Foto În cazul în care USR-PLUS va rămâne la guvernare, sub Florin Cîțu, formațiunea proaspăt fuzionată va trebui să desemneze un nou ministru al Sănătății, după demiterea lui Vlad Voiculescu. Sunt vehiculate...

    Răzvan Cuc, comisia senatorială pentru Transporturi: “Compania Metrorex este împinsă voit spre insolvență de ministrul Drulă”

    Răzvan Cuc, comisia senatorială pentru Transporturi: “Compania Metrorex este împinsă voit spre insolvență de ministrul Drulă”
    Galerie Foto Scandalul generat de demolarea spațiilor comerciale de la Metrorex ține departe de atenția publică situația financiară dificilă în care se află compania care administrează metroul bucureștean.  Valoarea...

    Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă

    Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă
    Galerie Foto Infecțiile urinare sunt afecțiuni destul de frecvente și oamenii, de multe ori, le ignoră sau trec cu vederea unele simptome care reprezintă o urgență. Care este semnalul de alarmă cel mai convingător pentru ca...

    Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii

    Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii
    Galerie Foto Contrar afirmațiilor ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, care a precizat că l-a sunat personal pe comisarul-șef Radu Gavriș, pentru a-l încunoștința despre tragedia de luni după-amiază de la Spitalul...

    Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român

    Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român
    Galerie Foto Într-o țară în care drepturile omului sunt încălcate sistematic de instituțiile statului, iar  condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg împotriva statului român curg...

    Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

    Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
    Galerie Foto Chiar în timp ce instituțiile din subordinea sa se pregăteau să evacueze Spitalul „Foișor”, din București, trimițând acasă, cu mașinile personale, bolnavii internați, pentru a transforma, noaptea, pe...

    Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă

    Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă
    Profitând de starea de alertă, Vlad Voiculescu instaurează dictatura în sistemul de sănătate. USR-PLUS acuză PSD pentru oroarea de la Spitalul Foișor, pe motiv că directorul numit politic de partidul care acum...

    Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

    Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
    Știrea financiară a anului pandemic vine de la Vaslui, unde una dintre cele mai importante companii care activează în domeniul aprovizionării și distribuirii inputurilor pentru agricultură, adică pesticide,...

    „Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare

    „Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare
    Doi oameni vaccinați dintr-o listă de 75. O primărie cu doar un angajat vaccinat. Caravana de vaccinare s-a întors, în Argeș cu multe dintre dozele de ser pe care le avea pregătite să imunizeze persoane...

    Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție

    Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție
    Galerie Foto Pentru a doua oară de la preluarea mandatului, ministrul USR-ist al Justiției, Stelian Ion, analizează posibilitatea emiterii unei Ordonanțe de Urgență în domeniul justiției, în ciuda faptului că, pe data de 26...
    Serviciul de email marketing furnizat de