"Un tip cu care eram acum ceva vreme mi-a lăsat într-o zi un mesaj pe mesageria vocală de la muncă, aşa că l-am sunat acasă, iar el mi-a trimis un e-mail pe Blackberry, după care i-am dat un SMS pe mobil, iar acum trebuie să verific portal după portal doar ca să mă văd respinsă prin toate tehnologiile posibile. Este epuizant!"
"Sună a replică dintr-un film şi chiar asta este. O replică din pelicula " He's Just Not That Into You " din 2009. Dar poate foarte bine să fie un crâmpei dintr-o conversaţie între persoane cât se poate de reale, complet prinse în hăţişul noilor mijloace de comunicare."
Noile tehnologii au dat o rapiditate uluitoare comunicării dintre oameni. Iar mulţi dintre noi pot spune că au cunoscut cel puţin o persoană care şi-a găsit sufletul pereche tocmai aşa, "la distanţă", cu ajutorul unor caractere pixelate de pe monitorul calculatorului sau de pe ecranul telefonului. Numai că, la fel cum au schimbat felul în care oamenii se cunosc, se îndrăgostesc şi îşi trăiesc relaţia, noile tehnologii au dat peste cap şi felul - de obicei direct - în care oamenii se despart. Şi care acum implică intermediari cum ar fi e-mailul, messenger-ul, SMS-ul, Skype, MySpace, Twitter sau Facebook.
Concluzia îi aparţine profesorului Ilana Gershon de la Catedra de comunicare a Universităţii Indiana. Analizând relatările studenţilor săi, a ajuns la concluzia că mijloacele moderne de comunicare au ajuns să servească de minune drept paravan pentru veştile proaste pe care unii nu au curajul să le spună în faţă. Iar concluzia a fost împărtăşită lumii întregi în cartea "Despărţirea 2.0: Decuplarea amoroasă în new media".
Un exemplu este al studentei Rebecca, aflată într-o relaţie destul de agitată cu un tânăr. Tocmai când fata credea că lucrurile s-au aşezat, a primit un SMS prin care iubitul îi transmitea: "Relaţia asta nu merge". Practic, întreaga despărţire s-a desfăşurat prin SMS. Tânărul a refuzat să îi răspundă la e-mailuri şi la telefon. I-a ignorat şi mesajele de pe Facebook. Iar Rebecca a devenit tot mai supărată, pentru că n-a reuşit să priceapă unde a greşit, ce s-a întâmplat, ce nu a funcţionat în relaţia lor.
Reţea de socializare extrem de populară, Facebook este şi "platforma" prin care unii află că nu mai fac parte dintr-un cuplu. Sau unde îşi varsă frustrările şi injuriile la adresa partenerului care i-a abandonat. O altă studentă inclusă în studiul profesorului Gershon a povestit că, verificându-şi profilul pe Facebook, a constatat că bărbatul cu care ea ştia că are o relaţie îşi prezenta noua prietenă. Iar numele ei dispăruse din profilul lui. A fost şi a rămas singurul mod în care tânărul i-a comunicat că relaţia lor s-a încheiat.
De altfel, pentru tinerii americani, spune Gershon, platforma de socializare a devenit un barometru al relaţiilor amoroase în care sunt implicaţi. O relaţie aflată la început e "mai oficială", dacă e anunţată pe Facebook, decât dacă partenerii şi-ar cunoaşte reciproc părinţii. În acelaşi timp, anumite modificări ale statusului pe Facebook pot însemna că relaţia scârţâie. Iar alţii susţin că o despărţire nu e despărţire până când nu e "parafată" de reţeaua de socializare.
Nu doar tinerii îşi consumă despărţirile sub paravanul noilor tehnologii. Revista americană Time citează cazul unui cuplu de vârsta a doua, Patrick şi Tammy, care şi-au gestionat online şi deloc delicat pregătirile de divorţ. Imediat după ce Patrick i-a spus soţiei sale că vrea să divorţeze, ea a postat pe Facebook câteva rânduri pline de furie şi de resentimente la adresa viitorului fost soţ. Lui i s-a părut că rândurile ei îl vor pune într-o lumină proastă faţă de colegi, de prieteni şi de familie, aşa că a făcut ce-a făcut şi a şters comentariul lui Tammy, apoi i-a restricţionat accesul la profilul lui şi la pagina lui publică. După câteva zile s-a trezit cu mesaje de la diverse persoane pe care le ştia de la Facebook şi care primiseră e-mailuri defăimătoare la adresa lui.
A aflat că femeia folosise contul unei cunoştinţe comune pentru a-i vizualiza pagina personală, după care l-a făcut albie de porci în mai multe mesaje trimise în general femeilor din lista lui.
Şi, pentru că răul unora e bucuria altora, trecerea în zona virtuală a felului în care oamenii moderni se despart a fost speculată imediat de avocaţii specializaţi în divorţuri. Site-urile de socializare, de exemplu, Twitter, au devenit pentru ei mine de aur. "Dacă noua iubită a bărbatului de care divorţezi dă un mesaj pe Twitter, în care se laudă cu noua bijuterie pe care i-a făcut-o cadou, situaţia poate fi înfăţişată la tribunal sub formă de înstrăinare de bunuri obţinute în timpul căsniciei. Dacă soţia de care divorţezi i-a spus judecătorului că nu are energia şi psihicul potrivite pentru a-şi căuta o slujbă şi de a nu mai depinde de banii tăi, atunci avocatul îi poate aplica lovitura de graţie, întrebând-o de ce îşi actualizează profilul de pe LinkedIn (site de socializare orientat spre lumea afacerilor, utilizat inclusiv ca «centru de recrutare» pentru angajatori - n.r.) şi îşi aranjează interviuri de angajare", scrie Time.
Avocaţii care se înfruntă în procesele de divorţ s-au obişnuit să "scurme" după orice informaţie postată pe site-urile de socializare, în speranţa că vor găsi ceva de care să se agaţe şi cu ajutorul căruia să obţină un avantaj asupra oponentului. "De-acum face parte din rutina noastră să verificăm, împreună cu clienţii noştri, paginile de web, mesajele de pe Twitter, reţeaua MySpace", explică, pentru revista americană, avocatul Joseph Cordell, specializat în drept civil. "Am avut la un moment dat un proces de custodie, unde mama copilului a dat asigurări instanţei că nu mai bea de ceva vreme. Dar pe pagina ei de pe MySpace am descoperit fotografii foarte recente în care apărea consumând alcool şi fumând", povesteşte Cordell. Într-un alt caz menţionat de avocat, o mamă a scris în profilul de pe un site matrimonial că este celibatară şi nu are copii - amănunt pe care avocaţii de la firma lui Cordell l-au exploatat pentru a-i pune la îndoială sinceritatea.
"Mulţi dintre cei pe care i-am intervievat tânjesc după perioada în care relaţiile erau «marcate» mai puţin virtual. Le-am spus tuturor că despărţirile nu erau uşoare nici înainte de apariţia comunicării moderne, fie că implicau o confruntare faţă în faţă şi scăldată în lacrimi, o scrisoare sau un bileţel lipit pe frigider. Ce s-a schimbat este că acum avem la dispoziţie vreo 50 de moduri de a părăsi pe cineva. Şi toate dor", concluzionează profesorul Ilana Gershon.
Citește pe Antena3.ro