Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ea a dus la o scădere temporară substanțială a speranței de viață în multe țări, inclusiv în România, unde s-a înregistrat o scădere cu 1,4 ani, ajungând la 74,2 ani, în condițiile în care scăderea medie la nivelul UE în 2020 a fost de 0,7 ani. De asemenea, în 2020, disparitatea de gen în ceea ce privește speranța de viață a fost evidentă: femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani comparativ cu 70,5), ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari decalaje din UE. Cauzele pentru care România a fost lovită mai tare de pandemia de COVID au fost lipsa testării, lipsa forței de muncă din domeniul sănătății, iar Ministerul Sănătății a luat măsuri cu întârziere în unele cazuri, ceea ce a avut efect negativ asupra accesului pacienților la cele mai adecvate forme de tratament, arată un raport al Curții de Conturi.
După analiza documentelor și situațiilor care au stat la baza finanțării și repartizării fondurilor către unitățile sanitare nominalizate, auditorii Curții au constatat că la nivelul Ministerului Sănătății nu a existat o evidență distinctă a fondurilor alocate și utilizate de unitățile sanitare beneficiare pentru achiziționarea medicației pentru tratament COVID-19 și nici o fundamentare a necesarului de fonduri cu această destinație. De asemenea, pentru medicamentele specifice COVID-19, nu s-a realizat o procedură privind criteriile de repartizare, în acest sens, criteriul cel mai importat fiind numărul de pacienți internați pe secții, cu flux scăzut de oxigen, cu flux înalt de oxigen, cu ventilație non-invazivă și cu ventilație invazivă. „În ceea ce privește rezerva de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide și alte materiale specifice pentru situații speciale, Ministerul Sănătății nu a respectat cantitățile de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente”, mai arată raportul. În același timp, derularea unor proceduri de achiziții într-un termen foarte lung nu a justificat caracterul lor urgent declarat de autorități, raportul făcând astfel referire la contractele de achiziție încheiate prin încredințare directă.
Raportul mai atrage atenția că neasigurarea de către Ministerul Sănătății în anumite perioade a cantității adecvate de medicamente necesare tratării pacienților COVID-19, precum și modificarea continuă a protocoalelor terapeutice au influențat stocurile existente la nivel național ale acestor medicamente și modul de distribuire a acestora.
„Lipsa unui plan de gestionare a spațiilor spitalicești care să asigure în prealabil spațiu suficient și special pentru tratamentul pacienților cu COVID-19 a afectat capacitatea actului medical privind tratamentul pacienților cu COVID-19”.
Raportul Curții de Conturi
Punctele slabe, punctele tari
Analiza SWOT realizată în cadrul auditului privind răspunsul la pandemia de COVID-19 menționează printre punctele forte: asigurarea fondurilor financiare necesare, extinderea tratamentului antiviral ambulatoriu, adaptarea protocolului de tratament, crearea centrelor de evaluare pentru pacienții cu forme medii etc. În ceea ce privește puncte slabe, analiza SWOT amintește că reorganizarea unităților de sănătate ca unități COVID-19 s-a realizat în detrimentul serviciilor non-COVID, nemonitorizarea de către Ministerul Sănătății a stocurilor cu medicamente specifice și neevaluarea impactului măsurilor dispuse prin planurile de acțiune pentru a determina gradul de eficiență și eficacitate al acestora etc.
Trebuie monitorizată permanent aprovizionarea cu medicamente deficitare
Printre recomandările formulate de inspectorii Curții se numără în viitor constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară, pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei și cererii de medicamente și să se identifice medicamentele alternative. De asemenea, se propune constituirea și revizuirea rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide și alte materiale specifice pentru situații speciale, cu respectarea cantităților de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente.
32% - rata de deces din cauza pandemiei
Potrivit datelor oficiale, pandemia de COVID-19 a provocat 64.958 de decese în România, din care 15.767 de decese în anul 2020, 42.985 de decese în anul 2021 și 6.206 decese au fost înregistrate până la finele lunii martie 2022. Totodată, rata mortalității din cauza pandemiei de COVID-19 până la sfârșitul lunii martie 2022 a fost cu aproximativ 32% mai mare în România decât media la nivelul țărilor UE, înregistrându-se aproximativ 3.360 de decese la un milion de locuitori, în comparație cu media UE de aproximativ 2.278. O posibilă explicație pentru acest decalaj este capacitatea limitată de testare din România, fapt care ar fi permis neidentificarea persoanelor pozitive. În plus, este posibil ca accesul la serviciile medicale spitalicești pentru afecțiuni care nu sunt provocate de COVID-19 să fi fost afectat de presiunea exercitată asupra sistemului de tratare a cazurilor de COVID-19, ceea ce a condus la rate crescute de mortalitate din cauza altor afecțiuni.
