Pensii mai mari pentru foștii CAP-iști și mai puțini ani de muncă pentru mame

Deși este o măsură tardivă, la 35 de ani de la Revoluție, abia acum, în prag de alegeri, un grup de parlamentari propune mărirea pensiilor bătrânilor care au muncit pe timpul lui Ceaușescu la fostele cooperative agricole de producție (C.A.P.). Alți parlamentari vor, printr-un alt proiect depus la Senat, să reducă vârsta standard de pensionare cu până la trei ani şi jumătate pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare contributiv şi „au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani”.

Ca în fiecare an electoral, aleșii își aduc aminte de categoriile sociale cele mai vulnerabile și se întrec în proiecte de lege cu beneficii pentru acestea.

Una dintre ultimele inițiative legislative puse pe masa senatorilor vizează modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, astfel încât foștii agricultori din perioada comunistă, fie că este vorba despre cei care au muncit la CAP-uri sau de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, să primească pensii mai mari.

„Vreau să măresc pensiile bunicilor noștri care au muncit pe timpul lui Ceaușescu la CAP”, spune inițiatorul proiectului de lege, senatorul USR Cristinel Gabriel Berea, care este susținut în demersul său de alți nouă colegi de partid.

Deși în timpul regimului comunist au reprezentat o categorie esenţială pentru economia României, în prezent, foştii lucrători din agricultură trăiesc cu pensii foarte mici, „care nu le asigură un trai decent după o activitate profesională îndelungată”.

„Aceştia se regăsesc adeseori în dificultăţi economice atunci când vine vorba de procurarea medicamentelor, a alimentelor şi plata serviciilor necesare traiului. Astfel, nu se poate vorbi despre echitate într-un regim democratic atunci când există o discrepanţă atât de mare între pensii. Mai mult, aceste discrepanţe nu sunt justificate nici de natura muncii.

Munca agricolă este una asiduă şi definitorie pentru societatea românească, contribuind semnificativ la economia ţării de-a lungul istoriei. În consecinţă, pensia trebuie să reflecte natura acestei munci”, arată inițiatorul proiectului în expunerea de motive, adăugând că actualul sistem de pensii „este unul total injust, bazându-se pe pensii speciale pentru anumite categorii în mod nejustificat şi neglijând în acelaşi timp pensionari cu contribuţii semnificative la societate”.

Majoritatea pensionarilor din agricultură sunt femei

Potrivit statisticilor, majoritatea pensionarilor din agricultură sunt femei, care pe lângă activitatea din CAP au trebuit să se ocupe de casă şi de copii. „Modul în care sunt nevoite să-şi petreacă astăzi bătrâneţile este unul total inechitabil din punct de vedere social. Această categorie vulnerabilă trebuie protejată şi ajutată. Nimeni nu poate supravieţui cu o sumă de 1.200 de lei pe lună în România anului 2024”, arată acesta în expunerea de motive, precizând că, la nivel naţional, sunt aproximativ 150.000 de pensionari cu indemnizaţie socială, dar acest număr se micșorează de la an la an.

Citește pe Antena3.ro

De câte salarii lunare ai nevoie pentru a cumpăra o casă în Europa, în funcție de țară

Pensiile acestei categorii vulnerabile de pensionari nu pot rămâne la acelaşi nivel ca şi până acum, mai spune parlamentarul, astfel că este nevoie de o modificare semnificativă, pentru a nu le lăsa la acelaşi nivel ca şi până acum, nivel care nu poate răspunde noilor nevoi economice: „Cifrele recente ale traiului în România sunt îngrijorătoare şi lasă această categorie de pensionari total descoperită în faţa noilor modificări economice. Rata anuală a inflaţiei este peste 6%, în condiţiile în care mărfurile se scumpesc pe zi ce trece iar. Statistic, se poate observa o creştere rapidă pe perioade anuale reduse”.

Punctajul anual, aproape dublat

Prin urmare, se propune modificarea punctajului de pensie pentru agricultori de la 0,57255 puncte, cât prevede legislația actuală, la 1 punct.

„Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, punctajul anual este 1 punct”. Până în anul 2007, punctajul aferent fiecărui an de timp util realizat de către agricultori, respectiv pentru fiecare an de contribuţie, a fost de 0,25 puncte.

Iar conform Legii 360/2023, începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie este de 2.032 de lei.

„Din moment ce punctul de pensie reprezintă valoarea de referinţă în calcularea pensiilor de asigurări sociale, prin ridicarea valorii acestui punct de pensie, se asigură automat o creştere substanţială a pensiei generale, creştere ce răspunde nevoilor sociale. Această creştere este de aproape 50% şi fiind multiplicată cu punctajul mediul anual, ar conduce la un cuantum al pensiei îmbunătăţit semnificativ”, explică inițiatorul propunerii legislative, adăugând că această creștere a pensiilor foștilor agricultori nu va împovăra excesiv bugetul, având în vedere că este vorba despre o categorie de pensionari „în scădere”: „Aceste persoane reprezintă o categorie uitată, ce are nevoie de sprijin social. Este însă puţin probabil ca aceasta să se perpetueze în generaţiile viitoare şi să creeze o problemă bugetară pe termen lung”.

„Bunicii noștri merită să aibă o viață decentă…atât cât le-a mai rămas. În anii ’50-’60, bunicii noștri au fost forțați să își dea pământul la CAP. Cei care refuzau erau arestați, duși în lagăr sau chiar omorâți. Mulți oameni se ascundeau prin podurile caselor sau prin pădure, că să nu îi găsească comuniștii și să îi forțeze să cedeze pământul. Într-un final, până în ’62 cea mai mare parte a țăranilor munceau la CAP”, spune senatorul Cristinel Berea, într-o postare pe rețelele de socializare. 

Vârsta de pensionare, redusă și mai mult pentru mame

Un alt grup, format din 15 parlamentari liberali, propune ca reducerea vârstei standard de pensionare de care beneficiază mamele, potrivit noii legi a pensiilor (L. 360/2023), să fie și mai mare și mult mai multe dintre femeile care au născut și crescut copii să poată ieși mai repede la pensie.

Concret, prin proiectul legislativ înregistrat săptămâna trecută la Senat, se propune majorarea cu șase luni a actualelor intervale de reducere a vârstei standard de pensionare de care beneficiază mamele, în funcție de numărul copiilor pe care-i au.

Mai exact, femeile care au născut şi crescut un singur copil până la vârsta de 16 ani vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu un an, iar cele cu 2 copii vor putea ieși la pensie cu un an și jumătate mai devreme. Reducerea vârstei de pensionare crește progresiv, astfel că cele cu 3 copii vor fi scutite de 2 ani de muncă, pentru 4 copii - 2 ani şi 6 luni, pentru 5 copii - 3 ani, iar pentru 6 copii sau mai mulţi - 3 ani şi 6 luni (vezi tabel).

În prezent, legea stabilește, în cazul mamelor cu un copil, reducerea vârstei standard de pensionare cu șase luni, pentru cele cu doi copii - cu un an, iar în cazul celor cu patru copii - cu doi ani. De o reducere de 3  ani și jumătate pot beneficia acum doar femeile care au născut și crescut 7 copii sau mai mulți.

Facilitate pentru femeile cu stagiul minim de cotizare

O altă modificare adusă prin acest proiect este eliminarea condiției realizării unui stagiu complet de cotizare contributiv, pe care mamele trebuie să o îndeplinească pentru a putea beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare.

„Din păcate, norma nu este suficient de stimulativă pentru stimularea natalităţii în România pe termen lung”, arată parlamentarii liberali, menţionând că, „aritmetic vorbind, pentru o mamă cu 3-4 sau mai mulţi copii, este dificil de realizat stagiul complet contributiv”, iar pentru mamele cu mulţi copii, norma nu este aplicabilă.

„Astfel, propunem ca de reducerea vârstei standard de pensionare cu un anumit număr de ani/luni să beneficieze femeile care au realizat stagiul minim de cotizare, deoarece acesta reprezintă perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă”. Prin urmare, și mamele care nu au realizat stagiul complet de cotizare vor putea ieși mai repede la pensie.

Conform Legii 360/2023, stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În cazul femeilor, atingerea celui din urmă se va face prin creșterea stagiului complet de cotizare, până în 2035.