Pentru achiziţiile nelegale făcute sub mandatul lui Marian Sârbu, încă n-avem vinovaţi

Plângerile împotriva ex-ministrului Muncii, Marian Sârbu, s-au "spart" în două NUP-uri pentru corupţie şi şapte dosare în care încă se fac cercetări

Criza mondială şi nereuşita guvernanţilor noştri de a găsi soluţii viabile pentru relansarea economiei, dar mai ales risipa, bătaia de joc cu care de-a lungul timpului s-au aruncat banii publici de cei care s-au aflat peren la ocârmuirea vreunui minister ori a vreunei instituţii publice cu "putere de cumpărare" ne-au aruncat în ghearele sărăciei.

Un exemplu concludent în acest sens este chiar cazul politicianului Marian Sârbu, fost mare diriguitor al treburilor din câmpul Muncii, în prezent aflat în cărţile din mâneca guvernanţilor pentru un nou post de ministru. Povestea, mai veche, a fost readusă în atenţia opiniei publice după ce instanţa supremă a pronunţat la 25 mai 2010 un verdict ce ar putea duce la punerea sub acuzare nu doar a ex-ministrului Marian Sârbu, dar şi a altor 14 persoane care au avut diverse roluri în operaţiunile de achiziţionare a 57 de sedii pentru Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Inspecţia Muncii (IM). Concret, după cum v-am informat în Jurnalul Naţional din 8 iunie a.c., potrivit Mediafax - care cita din mi­nuta şedinţei în care magistraţii au dezbătut plângerea împotriva neînceperii urmăririi penale (NUP) dispuse de procurorii anticorupţie -, instanţa supremă a decis "desfiinţarea rezoluţiei 4321/II/2/2009, din data de 24 august 2009" şi trimiterea cauzei la procurori pentru "începerea urmăririi penale faţă de intimaţii în cauză". Potrivit Biroului de Presă al instanţei supreme, "intimaţii în cauză" sunt: Mariana Basuc, Viorica Pavlu, Gheorghe Toma, Dobrescu Paul, Horia Plăiaşu, Nicolae Voinoiu, Eugen Gaia, Pestina Marius Daniel, Răzvan Ilie Alexandrescu, Gheorghe Dumitru Mara, Virgil Găman, Radu Gabriela, Mirela Voicu, Luminiţa Niculescu şi Marian Sârbu. Dosarul poartă numărul de înregistrare 7211/1/2009, datează din 8 septembrie anul trecut, când petentul Gheor­ghe Dănuţ Radu s-a plâns instanţei supreme, şi a fost soluţionat, după patru amânări, cu infirmarea rezoluţiei procurorului de netri­mitere în judecată a celor 15. Verdictul instanţei nu este definitiv şi deocamdată se aşteaptă motivarea lui de cei trei judecători care au pronunţat soluţia. Recursul DNA urmează a fi judecat de magistraţii Completului de nouă judecători al instanţei supreme, primul termen nefiind încă stabilit, întrucât trebuie mai întâi ca magistraţii să-şi motiveze decizia.

Până atunci însă, dar imediat după ce s-a aflat vestea despre verdictul care i-ar putea transforma în inculpaţi pe toţi cei 15 "intimaţi", Mariana Basuc, fost şef al Inspecţiei Mun­cii, a ieşit la rampă strigând "eroare ju­diciară". Citată de Mediafax, aceasta a pus sub semnul întrebării decizia ju­decătorilor şi l-a acuzat pe petentul Gheorghe Dănuţ Radu de hăr­ţui­re, ba chiar l-a făcut "reclamagiu" şi l-a ameninţat cu darea în judecată pentru denunţ calomnios. În seria celor care îl consideră pe Gheorghe Dănuţ Radu procesoman se înscrie şi Doi­na Pârcălabu, şefa Casei Na­ţio­nale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), una dintre cele trei instituţii pentru care au fost cumpărate 57 de sedii, în perioada 2000-2002. Doina Pârcălabu ne-a declarat vineri: "Domnul Dănuţ Radu are cu mine sau cu instituţia vreo 17-18 litigii, fără legătură cu cauza privind achiziţiile de sedii. Aceea, cu Marian Sârbu, este altceva, procesul e pe rol, să aşteptăm soluţia definitivă. Despre litigiile cu Dănuţ Radu numai în scris vă răspund, pentru că am obosit: instituţia are o pro­blemă reală cu dumnealui, care a ajuns să-şi trimită scrisori singur. Am să folosesc toate pârghiile legale pentru a arăta că nu are dreptate, că prezintă lumii numai «adevărul lui». Dacă doriţi informaţii sau punctul meu de vedere cu privire la acuzaţiile pe care mi le aduce, vă rog să formulaţi o solicitare în scris. Vă punem şi documente la dispoziţie".

Fostul ministru al Muncii, Ma­rian Sârbu, s-a abţinut de la comentarii. Politicianul nu a vrut să opineze nici în legătură cu verdictul instanţei su­preme, nici privind achiziţiile celor 57 de sedii din timpul mandatului său. "Nu am ce să comentez, pentru că politicienii trebuie să se abţină. Ace­la a fost poate doar un titlu de ziar (n.r.: referitor la articolul din Jur­na­lul Naţional privind infirmarea NUP de către instanţa supremă), n-are nici o legătură pentru că nici acum nu s-a primit motivarea ins­tan­ţei", ne-a declarat Marian Sârbu.

Potrivit programului de activitate pentru anul 2003, în cadrul acţiunii pri­vind "Achiziţia de către instituţiile pu­blice şi agenţii economici cu capi­tal de stat a unor bunuri şi servicii su­praevaluate", Curtea de Conturi a Ro­mâniei (CCR) a desfăşurat verifi­cări la instituţiile din structura Minis­te­rului Muncii - CNPAS, ANOFM şi IM - având ca principal obiectiv ana­liza legalităţii, a eficienţei şi a eco­no­micităţii achiziţiilor de imobile realizate de cele trei instituţii. Prin "Ra­portul privind rezultatele con­troa­lelor desfăşurate la instituţiile din cadrul Ministerului Muncii şi So­li­darităţii Sociale şi Familiei privind achi­ziţiile de imobile", Secţia de Control Financiar Ulterior a CCR constată o seamă de încălcări ale legii în cum­părarea celor 57 de sedii. Dacă în ca­zul IM achiziţiile s-au făcut din venituri extrabugetare, la CNPAS şi ANOFM banii au fost daţi din bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. Ce se menţionează în raport? Că în unele cazuri, construcţiile ce au fost achi­zi­ţionate de cele trei instituţii au apar­ţi­nut iniţial unor unităţi industriale, de alimentaţie publică sau co­merciale care au fost anterior privatizate. CCR a constatat, prin com­pa­ra­ţie, că preţurile plătite de cele trei ins­ti­tu­ţii au fost net superioare celor cu care vânzătorii, la rândul lor, cum­pă­ra­seră de la stat, întreaga întreprin­dere, cu numai 2-5 ani înainte. "Sem­ni­fi­ca­ti­ve în acest sens sunt achiziţiile re­a­­lizate de CNPAS în ceea ce pri­veş­­te imobilele din Bdul Lacul Tei, unde valoarea achiziţiei a depăşit de 2,4 ori valoarea la care anterior fuse­se privatizată întreaga întreprindere, deşi CNPAS nu a achiziţionat decât 16,7% din suprafaţa de teren a aceste­ia şi două clădiri din cele 11 care com­puneau ansamblul privatizat, pre­cum şi de Casa Judeţeană de Pensii Ga­laţi, care a plătit, doar pentru un imo­­bil, 21 miliarde de lei, în condiţiile în care în anul 1999, pentru achi­zi­ţio­na­rea unui pachet reprezentând 69,2% din capitalul social al societăţii vân­zătoare, investitorii au plătit 3,9 mi­l­iarde de lei", se arată în raportul CCR.

Ulterior achiziţiilor, multe instituţii publice au alocat sume importante pentru amenajarea imobilelor, fiind consemnate practic situaţii în care din construcţiile achiziţionate s-a utilizat numai structura de rezistenţă, s-au introdus etaje intermediare etc. Mai mult, o parte din lucrări s-au realizat prin încredinţare directă foştilor proprietari, deşi legislaţia privind achiziţiile publice impunea, pentru acest gen de operaţiuni, aplicarea unor proceduri de achiziţie publică, se mai arată în raport. În unele cazuri, imobilele achiziţionate fuseseră anterior tranzacţionate între persoanele juridice care le deţineau şi diverse persoane fizice, cu valori reduse, operaţiunea având drept scop eludarea legislaţiei fiscale. Astfel, foştii deţinători au înregistrat venituri nesemnificative din vânzarea activelor ce le-au deţinut, iar persoanele fizice ce au avut rol de intermediari au acumulat valori foarte mari, în mod nejustificat. "Caracterul formal al tranzacţiilor a fost evident, operaţiunile repetate de vânzare-cumpărare derulându-se cu câteva săptămâni înainte de efectuarea achiziţiilor publice", se arată în do­cumentul citat. Controlorii financiari au descoperit că, spre exemplu, în cazul achiziţiei făcute de Inspectora­tul Teritorial de Muncă Dolj, a fost prelungit termenul de depunere a ofertelor până la data la care ofertantul, persoană fizică, a reuşit să intre în posesia imobilului, preluându-l de la o societate comercială şi putând astfel să-şi înregistreze oferta la instituţia publică.

Mai multe plângeri penale formulate, nu doar de Gheorghe Dănuţ Radu, împotriva fostului ministru al Muncii, Marian Sârbu, a conducerilor celor trei instituţii din subordine şi a membrilor comisiilor de evaluare a ofertelor, precum şi vreo două autosesizări ale procurorilor DNA au fost conexate la nivelul anului 2007, pentru ca în luna iunie a anului trecut să fie sparte în şapte dosare penale, prin ordonanţa de NUP (neînceperea urmăririi penale) dată de procuroarea Carmen Rusu pentru faptele de corupţie de care erau acuzate anumite persoane implicate în proceduri. Astfel, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) - Secţia de Combatere a Corupţiei se continuă cercetările pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în formă calificată, cu privire la neres­pectarea dispoziţiilor legale la încheierea contractelor de achiziţii publice de către ITM Bucureşti şi Inspecţia Muncii (patru contracte: 525/MB din 7 septembrie 2004, 408/17 decembrie 2001, 1592/24 decembrie 2002 şi cel încheiat la 14 decembrie 2000).

Un dosar a fost declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, tot pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată. Aici este vorba despre achiziţionarea de ITM Vrancea, în septembrie 2002, a unui imobil regim P+2E, cu suprafaţă construită de 800 mp şi terenul aferent de 1.121 mp, situat în Focşani, pe Strada Dimitrie Cantemir nr. 10. Imobilul a fost cumpărat de stat de la SC Everest Invest Co SRL-Brad cu suma de 15,82 miliarde de lei, după ce firma îl dobândise cu numai trei luni înainte, cumpărându-l prin licitaţie de la Bankcoop cu doar 9,23 miliarde de lei. Lăsând la o parte faptul că nu înţelegem de ce ITM Vrancea nu a cumpărat direct de la Bankcoop din moment ce a fost o licitaţie publică, în acest caz suspect este şi faptul că firma Everest, din profitul de 6,59 miliarde de lei (diferenţa de preţ) a virat 5,38 miliarde de lei, în baza unor contracte de consultanţă, către două firme din Bucureşti: SC MVM Auto SRL şi SC M&V Consult System SRL.

Un alt dosar a fost declinat de DNA la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu pentru imobilul cumpărat în decembrie 2002 de ITM Gorj de la persoana fizică Găman Virgil. Este vorba despre imobilul de 1.126,07 mp suprafaţă desfăşurată şi terenul aferent de 821,25 mp, situat pe Str. 1 Decembrie 1918 din Târgu-Jiu, pentru care ITM Gorj a plătit 13,5 miliarde de lei. Găman Virgil, acţionar majoritar la SC ROMAL SRL, intrase în posesia imobilului cu doar trei zile înainte de tranzacţia cu ITM Gorj, cumpărându-l de la propria firmă cu doar 1,7 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, Găman a vândut statului cu un preţ de aproape opt ori mai mare. În plus, aşa cum rezultă din raportul Curţii de Conturi, la data depunerii ofertei, a selectării acesteia, cât şi la data negocierii preţului, vânzătorul persoană fizică nu era proprietarul clădirii. Omul, persoană fizică nea­testată, a mai beneficiat, prin în­credinţare directă, şi de un contract de amenajare în valoare de 5,15 mi­liarde de lei!

Al patrulea dosar a fost declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, pentru achiziţionarea de ITM Dâmboviţa, în decembrie 2002, a imobilului de 696 mp suprafaţă desfăşurată, situat în Târgovişte pe Strada Revoluţiei, bl. C8. ITM Dâmboviţa l-a cumpărat cu 7 mi­liarde de lei de la Coman Relu, după ce acesta îl dobândise cu numai două luni înainte de la Bankcoop, prin licitaţie publică. Dacă ITM l-ar fi cumpărat direct de la Bankcoop, ar fi putut face o economie de 2,7 mi­liarde de lei.

Al cincilea dosar a fost declinat la Parchetul Judecătoriei Craiova pentru achiziţia făcută de ITM Dolj de la Vasile Puia Viorica, Vasile Ion şi Cioroiu Vasile. Imobilul situat pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 55, în suprafaţă desfăşurată de 1.377 mp şi terenul aferent de 575 mp, a fost cumpărat cu 16,2 miliarde de lei. Iniţial, imobilul figura ca aport social al celor trei persoane la capitalul social al SC Club Chiriş SRL, înre­gistrat cu o valoare de 1,2 miliarde de lei, adică la o valoare de 13 ori mai mică decât cea plătită de stat! Se impune menţiunea că înlocuirea aportului în natură cu echivalentul în numerar s-a făcut după data de 21 septembrie 2001, stabilită iniţial de organizatorii procesului de achiziţie drept termen-limită pentru de­pu­nerea ofertelor.

Al şaselea dosar a fost declinat de DNA la Parchetul Judecătoriei Timişoara pentru contractul de achiziţie publică încheiat între ITM Timiş şi RECON SA, faptele fiind tot de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Pentru aceeaşi infracţiune a fost declinat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti al optulea dosar. Acesta priveşte contractul de achiziţie pu­blică încheiat între Inspecţia Muncii şi SC Smart Advertising SRL.

A trecut un an de la disjungerile operate şi împrăştierea dosarelor şi n-am auzit ca anchetatorii să fi dat vreo soluţie în aceste cazuri.


FAPTE VECHI DE ZECE ANI, ANCHETATE DE TREI ANI, FĂRĂ AFLAREA ADEVĂRULUI JURIDIC
Ancheta făcută de Direcţia Naţională Anticorupţie în acest caz a pornit la 12 iulie 2007, procurorii autosesizându-se privindu-i pe Mariana Basuc, Marian Sârbu, Vio­rica Pavlu, Gheorghe Toma, Răzvan Ilie Andreescu, Gheorghe Dumitru Mara şi Virgil Găman, sub aspectul infracţiunilor de luare şi dare de mită şi trafic de influenţă, în legătură cu achiziţia de imobile. S-a format dosarul 127/P/2007, în care s-au făcut acte premergătoare începerii urmăririi penale. La 11 decembrie 2007, o sesizare formulată la Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor de petenţii Mihai Colibăşanu, Radu Nicolae şi Coman Ion - prin care se reclamau ilegalităţi legate de achiziţiile ITM Vrancea, Dâmboviţa, Gorj, Dolj şi Bucureşti - a ajuns la DNA şi s-a format dosarul 83/P/2008. Cele două dosare au fost conexate la 14 octombrie 2008. Aceleaşi aspecte au fost sesizate şi de Gheorghe Dănuţ Radu, la 7 martie 2008. La 23 octombrie 2010, DNA s-a mai sesizat o dată din oficiu privindu-i pe Mariana Basuc, Viorica Pavlu şi Gheorghe Toma, suspectaţi că ar fi primit mită de la Răzvan Ilie Andreescu (2 milioane de lei, în 2001, pentru achiziţionarea imobilului destinat sediului central al ITM Bucureşti), Gheorghe Dumitru Mara (90.000 de dolari, în 2002, pentru imobilul destinat sediului ITM Vrancea) şi Virgil Găman (450.000 de lei, în 2001, pentru imobilul destinat ITM Gorj).

O altă plângere făcută la 26 martie 2008 de Dănuţ Radu la IGPR împotriva Marianei Basuc şi a Vio­ricăi Pavlu s-a soldat cu formarea dosarului 5189/P/2009, la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, caz care la 19 mai 2009 a fost declinat la DNA, pe motiv că prejudiciul depăşeşte echivalentul în lei a 1 milion de euro. Şi acest dosar 5189/P/2008 a fost conexat cu dosarul 127. După acte pre­mer­gă­toare începerii urmăririi penale, procurorul DNA Carmen Rusu a dispus NUP faţă de Marian Sârbu pentru infracţiunile de trafic de influenţă şi luare de mită, a dat NUP şi faţă de membrii Comisiei centrale de evaluare a ofertelor, respectiv Mariana Basuc, Gheorghe Toma, Horia Plăiaşu, Viorica Pavlu, Luminiţa Niculescu, Nicolae Voinoiu şi Eugen Gaia. Totodată, procurorul a dispus ca separat să fie efectuate cercetări tot la DNA cu privire la achiziţionarea ilegală de către IM a sediului din Str. Matei Voievod, sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată.