Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În anul 2022, unii încă mai consideră că a vorbi despre experimente meteo, despre provocarea ploilor artificiale și despre însămânțarea norilor e echivalent cu a discuta despre OZN-uri. Deși majoritatea românilor nu ar putea crede că există ploi artificiale, există, de mai mulți ani, un program național de producere a ploilor, care va intra curând în a patra etapă. Este asumat de Guvernul României ca program experimental care, pe lângă intervențiile cu rachete antigrindină produce și creșterea precipitațiilor în zonele agricole secetoase. Experimentele meteo se derulează prin Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, din subordinea Ministerului Agriculturii, care anunță, periodic, noile etape ale experimentelor meteo de producere a ploilor artificiale, oferind detalii în legătură cu zonele în care se acționează și chiar detalii despre tehnica folosită. Nu este teoria conspirației, nici paranoia, ci este cât se poate de real, științific și oficial: avem ploi artificiale aproape în fiecare zi.
Experimentele nu au început anul acesta, ci se derulează de mai mulți ani, SNACP fiind înființat în anul 2000. Toate țările lumii au programe similare, însă fiecare în parte dezvoltă noi tehnologii în funcție de situația din zonele în care acționează. Anul acesta, ploile artificiale sunt produse în cadrul noului program experimental gestionat de Guvern, prin Ministerul Agriculturii, în cadrul căruia s-a înființat Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, au ca țintă eliminarea secetei care afectează terenurile agricole valoroase.
Aeronavele utilizate în acest experiment sunt de tipul Beechcraft King Air C90, echipate și omologate pentru activități de intervenții active în atmosferă, dotate cu două casete cu 96 de cartușe ejectabile pe casetă de tip - Loza 30 (cu iodură de argint - AgI sau clorură de calciu- CaCl2) și două sisteme acroșate pe aripi de torțe pirotehnice neejectabile având 36 de cartușe pe fiecare sistem, de tip Loza 150 (cu iodură de argint - AgI sau clorură de calciu - CaCl2). Cartușele pot fi utilizate în stimularea precipitațiilor din norii reci și calzi, în funcție de condițiile meteorologice.
Tehnologia de producere a norilor
Cele mai importante etape ale noilor experimente meteo au început în primăvara acestui an. Pe 15 aprilie, SNACP anunța că anul acesta va realiza o nouă etapă experimentală pentru dezvoltarea tehnologiei de creștere a precipitațiilor, folosind aviația. Pe site-ul oficial și pe pagina de Facebook a SNACP există și harta cu zonele de acțiune, din fiecare perioadă în parte, cu explicațiile specialiștilor.
Pe 26 aprilie a-nceput, oficial, a doua etapă a experimentului de creștere a precipitațiilor în zone cu risc de secetă, ultima etapă a proiectului având termen de finalizare pe 15 iulie 2022. Este vorba despre „Programul experimental prin experimente locale de mică amploare pentru creșterea/uniformizarea precipitațiilor în regiunile Banat, vestul Olteniei, sud-estul și nord-nord-estul României”. Activitățile de creștere a precipitațiilor s-au desfășurat pe Aeroportul Internațional Iași și Aeroportul Internațional Craiova, în funcție de condițiile meteo-climatice din aceste regiuni. Experimentul a-nceput în regiunea Moldovei, în zonele cu potențial agricol din jud. Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați pe o suprafață de aproximativ 2 milioane de hectare, continuând în Oltenia, în zonele cu potențial agricol din județul Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți pe o suprafață de aproximativ 1,8 milioane de hectare.
Etapa a treia a programului experimental de producere a ploilor artificiale s-a derulat până pe 15 mai 2022. „Acest program constă în experimente locale de mică amploare pentru creșterea/uniformizarea precipitațiilor în regiunile Banat, vestul Olteniei, sud-estul și nord-nord-estul României. Acesta se va axa pe zonele cu potențial agricol și va acoperi în total 3,8 milioane de hectare. Intervențiile vor fi efectuate utilizând metoda aviației, avioanele fiind echipate cu torțe pirotehnice glaciogene și higroscopice, precum și cartușe ejectabile”, anunța, oficial, SNACP.
Lupta împotriva secetei
Pe 6 mai, SNACP mai anunța: „Ploile, atât cele naturale, cât și cele provocate artificial prin intervenții active în atmosferă, sunt necesare în această perioadă, când toate culturile agricole din câmp sunt în plină creștere. Conform monitorizării rezervei de umiditate a solului realizate de Laboratorul de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, în multe zone cu potențial agricol încă se înregistrează secetă pedologică moderată, puternică sau extremă. În prima etapă a programului experimental pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, derulat în ultimele zece zile de pe aeroportul internațional Iași, au fost efectuate 12 zboruri (cumulând cca 18 ore de zbor) în zone cu potențial agricol din regiunea Moldovei”.
Mai aflăm, din sursa oficială, că au fost utilizate 28 de cartușe ejectabile și 53 de torțe pirotehnice cu iodură de argint (AgI), 30 de cartușe ejectabile și 41 de torțe pirotehnice cu clorură de calciu (CaCl2) și 33 de torțe pirotehnice cu clorură de sodiu NaCl. Cu ajutorul acestora, au fost prelucrate pentru stimularea precipitațiilor, formațiuni noroase stratiforme și convective. În total, au fost prelucrate 12 sisteme noroase, de diverse tipuri. S-au observat creșteri ale parametrilor de radiolocație după intervenții și, de asemenea, o creștere a cantității de precipitații înregistrate la sol. Programul experimental a continuat în zona Olteniei. SNACP anunța, tot pe 6 mai 2022, că prima parte a experimentului de creștere a precipitațiilor, derulat în zona Moldovei, s-a încheiat, iar în perioada 25 aprilie-5 mai, de pe aeroportul din Iași s-au efectuat zilnic zboruri de antrenament și intervenție pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor. Se anunța pentru următoarele zece zile că vor exista alte activități experimentale de intervenții active în atmosferă folosind tehnologia aviației, în zona Olteniei, pentru a fi „testați diferiți agenți de însămânțare și va fi analizat efectul acestora asupra mai multor tipuri de nori”.
Rachetele antigrindină salvează culturile
Mari probleme au fost și cu producerea grindinei, iar activitatea SNACP este relevantă, pentru a salva terenurile agricole valoroase din toată țara. „A fost o perioadă grea pentru fermierii din aproape toată țara, în ceea ce privește riscul de fenomene meteorologice periculoase care a fost prezent zilnic în toate regiunile. În doar o săptămână, consumul de rachete antigrindină a crescut cu 50% față de întreaga perioadă din sezon”, anunța SNACP, pe 3 iunie. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii și a Programului de dezvoltare a SNACP 2010-2024.
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a.
