Polițiștii vor drepturi civile, dar și privilegii militare

Acțiunea s-ar putea extinde la IGPR, IGPF, IGI, IGAV, DGPI, DGA, ISU și Jandarmerie, structuri în care personalul contractual nu are nicio interdicție prevăzută în lege pentru a organiza grevă. Marea nemulțumire a sindicaliștilor este că polițiștii nu au aceleași drepturi ca alți angajați din zona civilă, însă vor să-și păstreze și privilegiile conferite de statutul de funcționar public special, asimilat structurilor militare: pensii ca ale celor din Armată și un regim special de pensionare.

Problemele Poliției Române sunt din ce în ce mai multe și mai grave, de la un an la altul, iar cel mai nou conflict este între sindicatele polițiștilor și MAI. Sindicaliștii din Poliție se pregătesc să declanșeze prima grevă din istorie, deși Legea 360/2002 privind statutul polițistului nu le permite. Ar exista o procedură prin care s-ar putea intra în grevă, după declanșarea conflictului colectiv de muncă. 

Scandalul dintre sindicatele polițiștilor și MAI a-nceput pe 22 iulie, având la bază eșecul negocierilor pentru contractul colectiv de muncă al angajaților ministerului. Sindicaliștii din Poliție acuză ministerul de resort că a refuzat o serie de propuneri vitale pentru toți angajații. 

Problema statutului polițistului se discută de mai mulți ani și este marcată de un scandal permanent, mai ales de când fosta Miliție și-a pierdut statutul militar și a devenit Poliție. Dar în acest fel s-a produs mai ales o scindare între forțele de ordine, apoi un amestec între militar și civil care elimină din start anumite drepturi pe care angajații le au, de exemplu dreptul la grevă. Legea 360/2002 interzice dreptul polițiștilor de a face grevă, aceștia având un statut diferit față de alți angajați civili. Dumitru Coarnă, fost lider al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), actualmente deputat PSD, a explicat, pentru Jurnalul, că indiferent cât de mult ar dori sindicatele să declanșeze greva, este imposibilă această acțiune, conform legii. 

Dintre angajații MAI, polițiștii au dreptul la sindicat și la acțiuni de protest, pe care colegii lor jandarmi (și nu numai) nu îl au. Tocmai de aceea, sindicaliștii din Poliție au reprezentat întotdeauna și interesele colegilor cu statut de militari care nu au dreptul la reprezentare sindicală. Cu toate acestea, anul trecut au fost proteste ale polițiștilor la care aceștia au fost bătuți de colegii lor din Jandarmerie.

Un loc de muncă sigur

Deficitul de personal în Poliție este, de peste zece ani, de peste 20.000 de angajați, adică peste 20% din câți polițiști ar trebui existe în România. Reformele proaste făcute după anul 2006 au eliminat „sectoriștii”, care erau buni cunoscători ai problemelor din zonele pe care le gestionau, dar au distrus și structura locală din mediul rural. Chiar dacă sunt secții de poliție în sate, nu toate sunt acoperite de un număr suficient de angajați, iar cei care au fost încadrați din sursă externă din cauza deficitului de personal au foarte mari probleme de adaptare, de înțelegere a propriei lor activități și a misiunii pe care o au în societate, pentru că nu au făcut școala de Poliție. Cursurile de scurtă durată pe care le-au parcurs unii dintre cei încadrați din sursă externă nu pot fi echivalente cu cele complete ale colegilor lor. 

Problema cea mai gravă este că din cei peste 20.000 de polițiști care lipsesc, peste 10.000 sunt în mediul rural, adică un deficit de peste 50%, ceea ce nu se va putea acoperi nici măcar dacă se aduce în continuare personal din sursă externă. Și mai grav este faptul că unii români au înțeles că la Poliție li se asigură un loc de muncă sigur și angajarea din sursă externă e similară cu cea de la oricare alt birou unde n-au mare lucru de făcut, la stat. Personalul astfel angajat îi încurcă și mai rău pe polițiștii operativi care trebuie să facă față infracțiunilor. 

„De zece ani, situația este din ce în ce mai gravă. Nici măcar nu am voie să mai spun ceva, să mă mai plâng, pentru că mă pot acuza de sexism sau de incorectitudine politică, dar nu este nimic normal în a trimite în secțiile de poliție din mediul rural niște fete fără niciun fel de pregătire, care mai mult ne-ncurcă. Ce să spun, că au mai mult grijă de manichiură decât de altceva? Nu toate femeile din Poliție sunt așa, Doamne ferește! Am avut toată viața colege foarte bine pregătite, am un respect deosebit pentru ele, dar sunt fete care au înțeles că e viața ușoară la birou, eventual ca ajutor de șef de post, unde eventual nu au nimic de făcut. Sunt și bărbați care au intrat la fel în Poliție, din sursă externă, dar cu femeile e și mai greu de lucrat, mai ales pentru că nu au pregătire pentru așa ceva. Dacă - Doamne ferește! - sunt trimise la o bătaie între clanuri, sunt victime sigure. Iar noi trebuie să considerăm că avem personal, pentru că la numărătoare stăm bine”, spune o sursă din Poliție, din mediul rural. 

Au intrat și infractori în sistem

Angajările din sursă externă și soluția reducerii perioadelor de școlarizare pentru polițiști au creat mari probleme, din 2006 până acum. S-au descoperit printre cei intrați astfel și infractori sau persoane cu grave probleme de comportament, care au creat deja foarte multe situații tragice în Poliție, în ultimii ani. Au existat și multe conflicte între tinerii absolvenți ai școlilor de Poliție și cei intrați prin încadrare din sursă externă. Oricum, numărul celor care au intrat până acum prin încadrare din sursă externă nu a fost niciodată mai mare de 3.000 pe an, cu mari eforturi și riscuri asumate de un sistem deja aproape în colaps din cauza lipsei de personal. Încă din noiembrie 2019, de când a-nceput să se dezbată viitoarea lege care ar interzice cumulul pensiei cu salariul, polițiștii au fost primii care au protestat față de această modificare legislativă, arătând că așa ceva ar distruge sistemul. 

În aprilie 2021, un om a murit la o terasă din Pitești. A fost ucis de polițiștii care nu au știut că aplicarea forței, cu supramăsură, poate să ucidă. Un bărbat de 63 de ani a devenit recalcitrant când forțele de ordine au încercat să-l scoată de pe o terasă unde izbucnise un incendiu. Dar, în loc să-l salveze, l-au sugrumat. Omul a decedat în urma asfixiei mecanice, conform legiștilor. Agentul care l-a pus la pământ pe bărbat este unul dintre absolvenții școlii de poliție cu program redus, din promoția 2018. Deficitul de personal era și în aprilie 2021 de peste 25.000 de oameni în Poliția Română, iar din această cauză s-a recurs la încadrarea din sursă externă a peste 2.000 de agenți fără cursuri de specializare și a altor câteva mii care intră după școala redusă la jumătate, după criza de personal din 2017, când au ieșit masiv la pensie cei care îndeplineau criteriile. 

Abuzatorii din pandemie au devenit victime

Acum, sindicatele din poliție sunt revoltate de faptul că mai mulți colegi de-ai lor sunt puși să plătească daune pentru acțiunile din timpul pandemiei, însă în 2020 și în 2021 au fost sute de plângeri ale oamenilor care au fost abuzați de unii polițiști. Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) acuză Guvernul și presa pentru situația în care au ajuns polițiștii chemați în judecată și obligați să plătească despăgubiri pentru amenzile pe care le-au dat în pandemie. „Efectele perverse ale oficializării pandemiei «COVID» în țara noastră, în martie 2020, prin Hotărâri de Guvern succesive, date cu mare repeziciune, la recomandarea CNSU (MAI plus Min. Sănătății - în fapt, «la butoane» fiind tot timpul DSU), apar din nou la iveală. Concret: pe fondul măsurilor legislative luate atunci, în viteză, al campaniilor de presă agresive, al dispozițiilor prezidențiale televizate, repetate la 2-3 zile, al indicațiilor prețioase primite, vreme îndelungată, seară de seară, prin mass-media, de la mai-marii MAI, precum și al presiunii psihologice instituite de către șefii ierarhici asupra polițiștilor, o colegă mai puțin experimentată a aplicat o sancțiune contravențională administratorului unei terase care funcționa după ora 22.00”, arată FSNPPC. Instanța de judecată a anulat procesul-verbal și a obligat IPJ la plata a peste 1.000 de lei cheltuieli de judecată. Comisia de cercetare administrativă a IPJ i-a imputat agentei de poliție suma respectivă, despre care sindicatul spune că reprezintă mai mult de jumătate din salariul ei de funcție pe o lună.

„Aparent, nimic în neregulă: un proces-verbal de contravenție anulat corect, o polițistă vinovată de depășirea limitelor competenței materiale, iar statul vrea să-și recupereze banii de la «vinovat». Cei care ne-au obligat să acționăm haotic, să alungăm lumea de pe străzi, să închidem terase, să efectuăm controale la domiciliile carantinaților, să interzicem nunți, botezuri și înmormântări, să verificăm «conformitatea» măștilor de protecție și a certificatelor verzi, să aplicăm amenzi usturătoare și să întocmim dosare penale, sunt bine-mersi!”, arată FSNPPC, spunând că Poliția e „Acarul Păun” al Guvernului. FSNPPC s-a alăturat acțiunii anunțate de Europol pentru declanșarea conflictului colectiv de muncă și pregătirea primei greve din istoria MAI

În interiorul structurilor MAI și mai ales în Poliție vor rămâne multe dintre problemele care trenează de cel puțin 15 ani: conflicte între personalul de la birouri și operativi, între șefi și subalterni, între sindicate, dar mai ales între cei care au făcut școală și cei încadrați din sursă externă, din 2006 până în prezent.