Povestea leacurilor

Pe vremuri, oamenii se lecuiau cu ce aveau la indemana. Potiuni, plante si alte parascovenii, care uneori vindecau, alteori nu, sI care fac deliciul unei lecturi a prezentului.

Sa incepem intai cu o poveste, si anume "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" a lui Petre Ispirescu. Au fost odata un imparat mare si o imparateasa. Si voind sa aiba copii, au umblat pe la vraci si filosofi sa le ghiceasca daca vor avea copii. In zadar. Pana la urma, imparatul si imparateasa au auzit ca este intr-un sat un unchias dibaci si s-au dus la dansul. Unchiasul, cum i-a vazut, le-a zis: "Dar ce umbli, imparate, sa afli? Dorinta ce ai o sa-ti aduca intristare". "Eu nu am venit sa te intreb asta, zise imparatul, ci daca ai ceva leacuri care sa ne faca sa avem copii, sa-mi dai". "Am, raspunse unchiasul. Dar numai un copil o sa faceti. El o sa fie Fat-Frumos si dragastos, si parte n-o sa aveti de el."

Luand imparatul si imparateasa leacurile, s-au intors veseli la palat, si peste cateva zile imparateasa s-a simtit insarcinata. Si-am incalecat pe-o sa..., dar povestea leacurilor merge mai departe.

TRUCURI. Neamul tracilor a fost maret si vestit atat prin rezistenta fizica a barbatilor, cat si prin priceperea poporului, in general, la leacuri. Drept dovada, filosoful Socrate marturisea ca el a invatat de la un ucenic al lui Zamolxis un descantec dintre acelea "care-i fac pe oameni nemuritori". Mai tarziu, peste secole, Clement Alexandrinul reprosa grecilor ca nu sunt originali in civilizatia lor si ca acestia au invatat de la traci formulele descantecelor pentru insanatosire.

Femeile romane care aveau probleme cu tenul apelau la ajutorul unor masti complexe. Faina de secara se fierbea cu uleiul pana capata consistenta unei paste groase. Se tinea pe obraz toata noaptea, iar dimineata se inlatura cu lapte. Cosurile erau mascate cu faina de orz, iar dintii se mentineau curati cu ajutorul... pietrei ponce. De altfel, femeile romane nu se dadeau in laturi de la nimic pentru "look-ul" lor, alte ingrediente pentru "vindecarea" defectelor fiind mormolocii si sangele de la vacile negre.

CUNOSTINTE. Femeile Greciei Antice isi curatau tenul cu probleme tinand capul acoperit deasupra unei placi de fier, bine incalzita, pe care se topea incet o bucata de mir (rasina). Si aveau mare grija sa ramana alb si la adapost de razele soarelui.

In cautarea celor necesare traiului, omul a observat ca anumite plante puse pe rani alinau durerea, favorizand cicatrizarea acestora, iar altele consumate vindecau unele boli. Istoria plantelor medicinale arata ca in China, reventul (rabarbura) Rheune palmatum L. se intrebuinta cu 5.000 de ani in urma ca purgativ, stiinta descoperind mult mai tarziu principiile sale active (oxometilantrachinone) care-i dau actiunea purgativa. La fel s-a intamplat in China si cu Ephedra (carcel, slabanog) in tratamentul astmului, desi principiul sau activ, efedrina, a fost descoperit mult mai tarziu, in anul 1887.

VIZIONARII. De asemenea, egiptenii cunosteau si intrebuintau ricinul, pelinul si sofranul, iar grecii si romanii au dezvoltat mult cunostintele asupra plantelor medicinale, cunostinte ce au dominat tot Evul Mediu. Dupa descoperirea Americii, s-a constatat ca populatia bastinasa cunostea unele efecte medicinale ale ardeiului, semintelor de cacao si frunzelor de coca. In Africa, populatia bastinasa intrebuinta, din cele mai vechi timpuri, semintele de cola ca stimulent (in oboseala si surmenaj), efect datorat cafeinei ce se gaseste in aceste seminte si care a fost izolata in laborator de-abia in anul 1820.
Omenirea s-a descurcat, nu?

O INTAMPLARE FERICITA Cea mai veche legenda persana spune ca vinul apare pentru prima data la curtea regelui Djemsid, considerat stranepot al lui Noe. Djemsid a plantat in gradina sa vita-de-vie, pana atunci salbatica, spre a obtine fructe nobile. Apoi a ordonat ca strugurii sa fie depozitati in pivnita pentru pastrare. Una dintre sotiile regelui, cuprinsa de o puternica durere de cap, a apelat la pivnita. Rezultatul? Durerea a fost inlocuita de... un chef nebun de viata. LEACUL REGELUI De atunci, de pe vremea regelui Djemsid, licoarea miraculoasa si-a castigat numele de "leacul regelui". Spartanii isi scaldau nou-nascutii in vin, pentru ca ei considerau ca aceste bai mareau imunitatea si vindecau infirmitatea celor debili. Se spune chiar ca marele Goethe a beneficiat de un astfel de tratament. Mai mult chiar, pe patul de moarte fiind, Goethe ar fi cerut ca ultima favoare sa i se dea vin amestecat cu apa. BRITNEY SI LEGENDELE Conform cotidianului The Sun, a existat o perioada in care solista Britney Spears (foto) consuma zilnic un cocteil al fertilitatii -- Kava - menit sa o faca mai "productiva". Bautura, cenusie si cu aspect fibros, contine plante care maresc senzualitatea. Kava este bautura nationala in Fiji. Potrivit legendei, planta a rasarit pe mormantul unei printese dezamagite in dragoste. . .