Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mult, candidatul care a câștigat acest prim tur de scrutin nici nu a fost măsurat de o serie de case de sondare încă din primele clipe ale perioadei electorale, ci abia spre finalul campaniei electorale. Acest lucru a făcut ca, duminică seară, când au fost difuzate exit-pollurile de la ora 21.00, intrarea lui Călin Georgescu în turul al doilea a venit ca un șoc. Șocul s-a transformat în groază, spre miezul nopții, când, de pe locul al doilea, Georgescu a trecut în fața lui Marcel Ciolacu, odată cu centralizarea rezultatelor buletinelor de vot la Biroul Electoral Central. Iar groaza s-a transformat, la rândul ei, în cutremur politic fără precedent, odată cu primele ore ale dimineții, când rezultatele au conchis că Marcel Ciolacu nu poate accede în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, fiind devansat de candidata USR, Elena Lasconi.
Niciunul dintre candidații considerați, în urmă cu o săptămână, ca având șanse să ajungă în turul al doilea, nici analiștii politici, nici partidele și nici formatori de opinie nu au revăzut un astfel de deznodământ, în care un candidat cvasiabsent din dezbaterile organizate de mediile de informare clasice a reușit să capaciteze aproape un sfert din electorat, fără ca acest lucru să fie cunoscut, monitorizat și, eventual, contracarat din punct de vedere electoral.
În toată campania electorală aferentă alegerilor prezidențiale care tocmai s-au consumat duminică, 24 noiembrie 2024, zona media mainstream a fost inundată cu sondaje de opinie realizate de cele mai bine cotate case de sondare a opiniei publice. Sondaje comandate fie la comanda unor entități media, fie la comanda unor partide politice sau chiar autofinanțate și care nu au reușit să prevadă „meteoritul” Georgescu și deznodământul catastrofal pentru cele mai importante două partide din România.
Marcel Ciolacu, liderul (demisionar) al Partidului Social Democrat, a fost cotat, în absolut toate cercetările sociologice realizate în cursul lunilor octombrie și noiembrie 2024, pe primul loc, cu scorul de peste 25% din voturi la alegerile prezidențiale. Iar media erorilor acestor sondaje s-a dovedit a fi de 7,075%. Marcel Ciolacu, care a obținut la scrutinul de duminică 19,15% din voturile valabil exprimate, era dat de un sondaj CURS la 28% (cu o eroare în plus de 8,85%). Al doilea sondaj CURS îl cota pe Ciolacu la 26% (cu o eroare în plus de 6.85%). De asemenea, un prim sondaj Verifield l-a cotat pe liderul PSD cu 34,3% (eroare în plus de 5,15%), iar al doilea sondaj Verifield l-a cotat cu 24,7% (eroare în plus de 5,55%). Mai departe, un sondaj BCS îl dădea pe Ciolacu la 27,1% (eroare în plus de 7,95%), în timp ce un sondaj Inscop îl plasa la 25,3% (eroare în plus de 6,15%), iar un sondaj Atlasintel îl cota la 25,4% (eroare în plus de 6.25%). De asemenea, un sondaj CIRA l-a plasat pe Marcel Ciolacu la un scor de 30% (eroare în plus de 10,85%).
Simion, Ciucă și Geoană, dați fiecare ca finaliști, au ieșit pe locurile 3, 4 și 5
Majoritatea acestor sondaje, dar nu chiar toate, îl dădeau pe George Simion ca sigur calificat în turul al doilea, alături de Marcel Ciolacu. Realitatea votului a fost că scorul obținut de liderul AUR a fost de 13,87%, calificându-se abia pe locul al patrulea. CURS l-a cotat pe Simion în ambele sondaje cu câte 17% (eroare în plus de 3,13%), iar primul sondaj Verifield l-a plasat la 19,8% (eroare în plus de 5,39%), în timp ce al doilea sondaj îl dădea la 18,8% (eroare în plus de 4,93%). În sondajul BCS, candidatul AUR era cotat cu 11,9% (eroare în minus de 1,97%), iar în sondajul Iscop la 19.5% (eroare în plus de 5,23%). În sondajul Atlasintel, George Simion era dat la un procent de 14,2% (eroare în plus de 0,33%), iar sondajul CIRA îl clasa la 17% (eroare în plus de 3,13%). Media erorilor din sondajele care l-au măsurat pe George Simion a fost de 3,4725%.
Chiar și mai ridicată a fost media erorilor din sondajele de opinie care l-au măsurat pe candidatul PNL la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, de 4,7925%, acesta obținând un scor la urne de 8,79% și un rușinos loc cinci. Primul sondaj CURS îl menționa pe Ciucă la 17% (eroare în minus de 8,21%), iar al doilea la 15% (eroare în plus de 6,21%). Primul sondaj Verifield îl cotase pe liderul liberal la 6,2% (eroare în minus de 2,59%), iar cel de-al doilea la 7,3% (eroare în minus de 1,49%). În sondajul BCS, Nicolae Ciucă a avut 17,7% (eroare în plus de 8,91%), în cel al Inscop a avut 9,1% (eroare în plus de 0,31%), cel al Atlasintel la 10,2% (eroare în plus de 1,41%), iar în cel realizat de CIRA la 18% (eroare în plus de 9,21%).
Citește pe Antena3.ro
O medie asemănătoare a erorilor sondajelor de opinie, raportate la scorul obținut, se regăsește și în cazul măsurătorilor sociologice care-l priveau pe Mircea Geoană - 4,4675%. Primul sondaj CURS îl cotase pe Geoană, care a obținut 6,32%, la 9% (eroare în plus de 2,68%), iar al doilea, la 15% (eroare în plus de 8,68%). De asemenea, primul sondaj Verifield îl dădea 17,2% (eroare în plus de 10,88%), iar al doilea, la 8,1% (eroare în plus de 1,78%. În același timp, Geoană era cotat în sondajul BCS la 7,6% (eroare în plus de 1,28%), în sondajul Inscop la 13,3% (eroare în plus de 6,98%), în sondajul Atlasintel la 9.1% (eroare în plus de 2,78%) și în sondajul CIRA la 7% (eroare în plus de 0,65%).
În cazul lui Georgescu, au fost erori și cu 20,95%. Lasconi, de pe locul 4, a intrat în finală
Același gen de neconcordanțe se poate constata și în ceea ce îi privește pe finaliștii alegerilor prezidențiale din anul 2024. Elena Lasconi, reprezentanta USR, a obținut, la scrutinul de duminică, un scor de 19,17%, clasându-se pe locul al doilea. Media erorilor din sondajele de opinie în cazul său a fost de 4,61125%.
Concret, în primjul sondaj CURS, Lasconi era cotată la 12% (eroare în minus de 7,7%), iar în al doilea la 14% (eroare în minus de 5,17%). Sondajele Verifield o cotau, ambele, pe Lasconi la 17,1% (eroare în minus de 2,07%). Candidata USR era dată de sondajele Inscop și BCS la 14,3% (eroare în minus de 4,87%). Atlasintel o clasa pe Lasconi la 14,2% (eroare în minus de 4,97%), iar cel realizat de CIRA la 14% (eroare în minus de 5,17%).
Cele mai mari discrepanțe dintre scorul obținut și măsurătorile sondajelor de opinie există în cazul câștigătorului primului tur al alegerilor prezidențiale, fantomaticul candidat independent Călin Georgescu. Scorul obținut de acesta duminică a fost de 21,95%. Sondajele CURS îl menționau pe Georgescu în marja de sub 1 procent (eroare în minus de 20,95%). Doar al doilea sondaj Verifield l-a măsurat pe Georgescu la un procent de 4,9% (eroare în minus de 18,05%). În sondajul BCS, candidatul-surpriză avea 5,8% (eroare în minus de 17,15%), iar în cel realizat de Inscop avea 5,4% (eroare în minus de 17,55%). Călin Georgescu era cotat în sondajul Atlasintel la un scor de 7,4% (eroare în minus de 15.55%), iar în cel realizat de CIRA la 4% (eroare în minus de 18,95%). Media erorilor din sondaje în ceea ce îl privește pe Călin Georgescu a fost, astfel, de 18,735%.
Ciolacu, cel mai slab scor al unui prezidențiabil PSD. Ciucă, cel mai puțin votat concurent al PNL
Situația rezultată după numărarea și centralizarea rezultatelor de la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România a decapitate conducerile celor două partide aflate, încă, la guvernare – PSD și PNL. Însă acest deznodământ reprezintă, totodată, o premieră în istoria alegerilor prezidențiale din țara noastră.
Marcel Ciolacu a obținut, duminică, cel mai mic număr de voturi, în primul tur, față de toți ceilalți candidați PSD la alegerile prezidențiale. El se află, din acest punct de vedere, pe locul al optulea, cu 1.769.412 voturi, chiar sub scorul obținut de Viorica Dăncilă în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2019, când au fost înregistrate în dreptul candidatului PSD 2.051.715 voturi. Ca pondere, Mircea Geoană a obținut în primul tur al prezidențialelor din 2009 3.027.838 de voturi, Victor Ponta a luat în primul tur al prezidențialelor din 2014 .836.093 de voturi, Ion Iliescu a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2000 4.076.273 de voturi și tot Ion Iliescu a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 1996 4.081.093 de voturi. Cele mai multe scoruri în primul tur al alegerilor prezidențiale au fost obținute de Adrian Năstase, în anul 2004 – 4.278.864 voturi, și Ion Iliescu, în anul 1992 – 5.628.585 voturi. Cu excepția tuturor celorlalți candidați, Marcel Ciolacu este singurul social-democrat care nu s-a calificat în turul al doilea al unui scrutin prezidențial.
De cealaltă parte, nici la PNL situația nu este mai puțin gravă. Candidatul liberal Nicolae Ciucă a obținut cel mai slab scor dintre toți candidații PNL care au participat la alegerile prezidențiale din România, după 1990. Ciucă a luat 811.770 de voturi. Anterior, cel mai slab scor a fost obținut de Theodor Stolojan în alegerile din anul 2000 (1.321.420 de voturi). Radu Câmpeanu a luat, în primul tur al prezidențialelor din anul 1900, 1.529.188 de voturi. Klaus Iohannis a obținut, în primul tur al prezidențialelor din anul 2014, 2.881.406 voturi, iar, în 2009, Crin Antonescu a obținut 1.945.831 voturi. Cele mai multe voturi obținute, în primul tur, de un candidat liberal au fost cele primite de Klaus Iohannis, în 1019 – 3.485.292 voturi.
Suveraniștii ocupă 40% din eșichierul politic, cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare
Scorurile rezultate din votul de duminică, 24 noiembrie 2024, la alegerile prezidențiale conturează o nouă realitate politică în România. Adunând procentele candidaților catalogați ca făcând parte din polul suveranist, se poate constata că ponderea acestora atinge 37,86% din electorat. Călin Georgescu a obținut 22,95%, George Simion a luat 13,87%, iar Cristian Terheș a fost votat de 1,04% din cei care s-au prezentat la urne. Acestei mase de votanți trebuie să li se adauge și adepții Dianei Șoșoacă, rămași fără candidat în 24 noiembrie.
Cel de-al doilea pol este cel de stânga, din care pot face votanții lui Marcel Ciolacu (PSD), adică 19,15%, la care se adaugă votanții lui Mircea Geoană (6.32%), dar și ai celorlalți trei candidați din coada clasamentului, Sebastian Popescu, Alexandra Păcuraru și Silviu Predoiu. În total, acest pol totalizează 25,91% din voturile exprimate duminică.
Al treilea pol ca pondere politică este cel progresist, reprezentat de USR. Elena Lasconi, clasat pe locul al doilea, a luat, duminică, 19,17% din voturi. Acestora li se pot adăuga și cele 0,46% din voturi obținute de candidata independentă Ana Birchall. Astfel, acest bazin ajunge să ocupe un bazin de 19,63%.
Pe ultimul loc în clasamentul familiilor politice, ca urmare a ponderii voturilor exprimate duminică, este cel de dreapta. Aici intră votanții lui Nicolae Ciucă (8.79%), cei ai lui Ludovic Orban (0,22%), cei ai lui Cristian Diaconescu (3,1%) și cei ai lui Kelemen Hunor (4,51%), totalizând 16,62% din voturi.
Așa stând lucrurile, este, probabilistic, posibil ca, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Georgescu să obțină cel puțin 37,86%, iar, teoretic, dacă în spatele Elenei Lasconi s-ar uni, pe lângă electoratul progresist, și electoratele de drepta și de stânga, candidata USR să obțină 62,16%. Însă, nu este deloc imposibil ca o parte dintre alegătorii PSD să nu fie de acord să pună ștampila de vot pe numele Elenei Lasconi, ci să stea acasă sau chiar să voteze pentru Călin Georgescu.
Dacă la alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie 2024, ponderea voturilor ar fi aceeași cu cea de la primul tur al prezidențialelor, atunci în noul Parlament suveraniștii ar avea cel puțin 37,86%, la care se adaugă scorul pe care îl va obține partidul Dianei Șoșoacă, zona de dreapta și zona progresistă ar lua 36,25% din voturi, iar zona de stânga ar lua 25,91% din voturi. Ceea ce ar însemna că partidele mainstream ar putea, doar printr-o coaliție largă, să formeze o majoritate împotriva polului suveranist.
