Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UE are rezultate bune în comparație cu restul lumii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar nu contabilizează toate emisiile pe care le generează. Pe de altă parte, raportul citat arată că performanțele UE și ale statelor membre în domeniul climei și al energiei sunt lipsite de transparență. Cele mai multe rezultate bune obținute au ca bază factorii externi și nu programele și măsurile adoptate de către Executivul de la Bruxelles.
Atingerea de către UE a obiectivelor sale în materie de climă și energie fixate pentru 2020 s-a datorat parțial unor factori externi, cum ar fi efectele pandemiei de COVID-19, care au contribuit la reducerea emisiilor. Auditorii Curții de Conturi de la Bruxelles se întreabă, în raportul citat, dacă eforturile UE de a reduce până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990 pot deveni o poveste de succes, în condițiile în care au găsit puține indicii că acțiunile vizând atingerea obiectivelor asumate sunt suficiente. Aceasta este concluzia generală la care a ajuns Curtea de Conturi Europeană într-un raport special.
Pandemia COVID-19 a sprijinit eficiența energetică
În octombrie 2022, Comisia Europeană a raportat că UE și-a atins cele trei obiective în materie de climă și energie fixate pentru 2020. Potrivit auditorilor, acest succes nu s-a datorat însă acțiunilor UE în domeniul climei. De exemplu, auditorii au observat că, cel mai probabil, UE-27 nu și-ar fi atins obiectivul de eficiență energetică pentru 2020 fără un consum de energie mai scăzut cauzat de criza financiară din 2009 și de pandemia de COVID-19.
Bogații au cumpărat de la săraci cote de aer curat
De asemenea, auditorii au constatat o lipsă de transparență în ceea ce privește modul în care statele UE și-au atins obiectivele naționale obligatorii impuse prin mecanisme Bruxelles-ului: unele țări din UE nu au contribuit conform așteptărilor și au utilizat alte mijloace pentru a-și atinge obiectivele, cum ar fi achiziționarea de cote de emisii de gaze cu efect de seră sau de cote de energie din surse regenerabile de la alte state membre care își depășiseră obiectivele asumate individual. „Auditorii au găsit puține informații cu privire la costul real pentru bugetul UE, pentru bugetele naționale și pentru sectorul privat legate de atingerea obiectivelor și cu privire la acțiunile care s-au dovedit a fi de succes. Din acest motiv, este dificil pentru cetățeni și pentru părțile interesate să stabilească dacă UE își urmărește obiectivele generale într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și să desprindă învățăminte în raport cu viitoarele obiective pentru 2030”, arată raportul citat.
UE nu contabilizează toate emisiile
Auditorii europeni au confirmat totuși că UE a obținut rezultate bune comparativ cu alte țări industrializate în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, UE nu își contabilizează toate emisiile, care ar fi cu aproximativ o zecime mai mari, dacă s-ar include emisiile generate de comerț, de aviația internațională și de transportul maritim internațional. Privind în perspectivă, raportul spune că este îngrijorător faptul că nu există niciun semn că se pune la dispoziție o finanțare suficientă în vederea atingerii obiectivelor mai ambițioase pentru 2030, în special din partea sectorului privat, de la care se așteaptă o contribuție semnificativă.
Declarații pompoase, voință scăzută
Raportul susține că la nivel colectiv, țările UE sunt lipsite de ambiție în urmărirea obiectivului de eficiență energetică pentru 2030, în condițiile în care obiectivul corespunzător pentru 2020 s-a dovedit deja a fi greu de atins. Unele propuneri de creștere a obiectivelor pentru 2030 (în special propunerile „Pregătiți pentru 55 - Fit for 55” și „REPowerEU”) vor spori și mai mult nevoile de finanțare. Aceste proiecte implică, de asemenea, ipoteze care fie nu iau suficient în considerare problemele deja cunoscute, cum ar fi dependența energetică față de Rusia, fie proiectele nu se materializează conform planificărilor (de exemplu, ipoteza că statele membre vor pune în aplicare pe deplin politicile existente).
30 iunie, termenul-limită pentru trimiterea planurilor actualizate
Pentru a face față schimbărilor climatice, UE și-a stabilit obiective din ce în ce mai ambițioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea utilizării energiei din surse regenerabile și promovarea eficienței energetice. Statele UE au avut obligația de a prezenta planuri naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 și până la 30 iunie 2023, ele vor trebui să transmită proiecte actualizate ale acestor planuri, care să reflecte nivelul sporit de ambiție al obiectivelor UE. Planurile actualizate vor trebui finalizate înainte de mijlocul anului 2024. Se preconizează că acest raport de audit va ajuta Comisia Europeană să evalueze proiectele, iar pe statele membre - să le finalizeze. UE s-a angajat să cheltuiască cel puțin 30% din bugetul său din perioada 2021-2027 pentru acțiuni în domeniul climei, ceea ce înseamnă aproximativ 87 de miliarde de euro pe an. Această sumă reprezintă mai puțin de 10% din investițiile totale necesare pentru atingerea obiectivelor pentru 2030, estimate la aproximativ o mie de miliarde de euro pe an. Se speră că restul investițiilor vor proveni din finanțări naționale și private.
