Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul în discuție are numărul PLX 426.2023, este o propunere legislativă privind limitarea numărului de mandate ale conducătorilor serviciilor secrete și a fost depus la Camera Deputaților în data de 10 septembrie 2024. Camera decizională, în cazul acestei inițiative legislative, este Senatul. Actul normativ se află în dezbatere publică până în data de 7 august 2024, iar inițiatorul, deputatul USR Emanuel Ungureanu, nu a solicitat dezbaterea lui în procedură de urgență. Singurul parlamentar care susține acest demers legislativ, prin semnătura pusă pe lista de susținători anexată expunerii de motive, este deputata USR Diana Stoica.
Potrivit acestui proiect, Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații ar urma să se modifice, în sensul că SRI este condus de un director cu rang de ministru numit de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, la propunerea președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite control parlamentar asupra activității SRI. De asemenea, modificarea prevede că mandatul directorului SRI este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură dată, iar eliberarea din funcție se face de către Parlament, la propunerea președintelui României sau a cel puțin unei treimi din numărul total al senatorilor și deputaților.
Aceeași reglementare pentru toate structurile
Modificări identice referitoare la numirea, limitarea numărului de mandate și a duratei acestui mandat se doresc a fi aplicate și asupra Legii 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, însă prevederile legate de procedura de eliberare din funcție propuse pentru directorul SRI nu sunt trecute în acest proiect de lege în ceea ce îl privește pe directorul SIE.
Mai departe, propunerea legislativă dorește modificarea OUG 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, în sensul că SPP este condus de un director, cu rang de secretar de stat, numit de președintele României la propunerea CSAT, iar mandatul acestui director să fie limitat la unul singur de patru ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
În ceea ce privește Legea 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, inițiatorii doresc să aducă modificări în sensul că structura generală a STS, atribuțiile componentelor sale, efectivele și resursele în timp de pace și de război, regimul rețelelor și echipamentelor de telecomunicații speciale și mobilizarea resurselor se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă de către CSAT. Și mandatul directorului STS se limitează la 4 ani cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
Citește pe Antena3.ro
De asemenea, în ceea ce privește directorii generali ai Direcției Generale de Informații a MAI și Direcției Generale de Informații a Armatei, și mandatele acestora ar urma să fie limitate la câte unul, de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ
Deputatul USR Emanuel Ungureanu arată, în expunerea de motive, că „concentrarea excesivă a puterii în mâinile unei singure persoane pe o durată îndelungată poate conduce la riscuri de corupție, abuz de putere și diminuarea transparenței și responsabilității”. Parlamentarul mai afirmă că „mandatele limitate împiedică directorii de servicii secrete să acumuleze excesiv de multă putere” și că „prin rotația periodică a liderilor, se descurajează crearea unor rețele de interese care pot duce la practici corupte și la utilizarea instituției în scopuri personale sau politice.
În ciuda acestor explicații, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de lege, arătând că „din redactarea expunerii de motive nu reiese că soluțiile preconizate au fost precedate de o temeinică fundamentare și nici că respectă structura prevăzută de Legea 24/2000, nefiind precizate, printre altele, nici informații cu privire la consultările derulate în vederea elaborării proiectului și nici măsurile de implementare pe care le presupune aplicarea noului act normativ. (…) Argumentele enumerate succinct nu reflectă în integralitatea lor soluțiile legislative preconizate. Nu se face nicio referire la situația din prezent, în care atât numirea, cât și eliberarea din funcție a șefillor SRI, SIE, SPP sau STS se fac printr-o procedură clară”.
Cel mai longeviv conducător de serviciu este generalul Lucian Pahonțu: 19 ani neîntrerupți
Inițiativa legislativă a deputatului USR Emanuel Ungureanu are mai multe hibe. Una dintre acestea se referă la faptul că nu reglementează clar situațiile în care poate și trebuie să fie reînnoit mandatul unui șef de serviciu secret.
Însă, cea mai importantă hibă este aceea că proiectul se referă doar la șefii civili sau plini ai acestor servicii. Realitatea ultimilor ani a demonstrat că, în România, cei mai longevivi conducători ai serviciilor secrete au fost prim-adjuncții directorilor, așa cum s-a întâmplat la SRI cu celebrul Florian Coldea. De altfel, au fost situații, cum s-a întâmplat la SIE, când multă vreme nu a existat un director civil.
SRI a avut, după 1990, cinci directori civili: Virgil Măgureanu (6 ani și 11 luni), Costin Georgescu (3 ani și 7 luni), Radu Timofte (5 ani și 6 luni), George Maior (8 ani și 4 luni) și Eduard Hellvig (18 ani și 4 luni). Din 3 iulie 2023, SRI nu mai are un șef civil numit de Parlament.
SPP a avut șase directori: Dumitru Iliescu, Nicu Anghel, Anghel Anghelescu, Neculai Soina, Gabriel Naghi și Lucian Pahonțu (FOTO). Acesta din urmă conduce SPP neîntrerupt din 7 decembrie 2005.
SIE a avut după Revoluție șapte directori: Mihai Caraman, Ioan Talpeș, Cătălin Harnagea, Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleșcanu și Gabriel Vlase. Însă, din 28 septembrie 2014 și până în 3 iulie 2018, SIE a fost condus, de facto, ca interimar, de prim-adjunctul directorului, Silviu Predoiu.
