În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un proiect prin care speră să diminueze acest fenomen. Pornind de la ideea că practica numirii pe criterii politice a membrilor în CA-urile societăților de stat a explodat din cauza indemnizațiilor foarte mari plătite, inițiativa dă o lovitură financiară beneficiarilor acestor numiri politice. De fapt, inițiativa nu este nouă. PSD a mai încercat să treacă un proiect asemănător și în 2019, imediat după ce a pierdut puterea. O încercarea de a aduce meritocrația în CA-uri a avut și PNL pe vremea când era în opoziție, dar de care astăzi nu vrea să-și mai aducă aminte. Premierul Cîțu ar putea să-i consulte pe această temă pe colegii săi de partid Florin Roman, Dan Vîlceanu și Laurențiu Leoreanu care se numărau printre inițiatorii proiectului liberal.
O importantă lacună legislativă pe care proiectul dorește să o acopere se referă la inexistenţa unei componente realiste a indemnizației, corelate cu un set de indicatori financiari şi nefinanciari. În practică, s-a ajuns la creșterea veniturilor membrilor consiliilor de administrație fără un corespondent real în performanțele și profitabilitatea companiilor publice, făcând mai atractive aceste posturi pentru clientela politică, spun inițiatorii proiectului. „Aceste prevederi au condus la o stabilire arbitrară a indicatorilor de performanță, la nivele care să poată fi depăşite, cu scopul unor viitoare indemnizații ridicate”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Membrii în CA, loviți la portofel
În noul lor proiect înregistrat la Senat, parlamentarii PSD susțin că indemnizația membrilor consiliilor de administrație trebuie să fie corelată și cu performanțele întreprinderilor publice. Aceasta ar urma să se realizeze printr-un mecanism simplu și unitar, care prevede și posibilitatea diminuării indemnizației dacă indicatorii de performanță nu sunt realizați. Propunerile prevăd eliminarea componentei variabile a indemnizației lunare și restricționarea calității de membru pentru o persoană la cel mult două consilii de administrație. O persoană va putea avea calitatea de membru neexecutiv numai în maximum două consilii de administrație de la întreprinderile publice. De asemenea, numirea în CA-ul unei companii sau regii de stat va fi legată strict de experiența profesională în domeniului de activitate al respectivelor unități.
Indemnizația lunară a membrilor CA va fi stabilită în funcție de câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în curs, care nu poate fi depășit decât de două ori, se precizează în proiect.
PSD voia o listă cu specialiști
O astfel de revelație a mai avut PSD și la sfârșitului lui 2019, imediat după ce a fost debarcat de la putere printr-o moțiune de cenzură. PSD cerea atunci ca în conducerile companiilor, băncilor și instituțiilor de stat să fie numiți doar specialiști, inclusiv pensionari. Totuși, pentru a ține sub control politic aceste numiri, viitorii membri în CA-uri și manageri ai unei companii urmau să fie selectați de pe o listă de propuneri care va fi aprobată de Guvern. „(...) prin modul defectuos de reglementare al incompatibilităților și conflictului de interese, mult prea lax și cu excepții care au devenit reguli - care pur și simplu ignoră total funcția legislativă a principiilor și regulilor generale și speciale de drept - s-a ajuns la politizarea și ocuparea funcțiilor/calităților sus-menționate de către persoane care, în mare parte, urmăresc «căpătuiala», indiferent de urmările nefaste pentru interesul public, statul de drept, democratic și social, valori supreme în spirit constituțional”, se arăta în expunerea de motive a proiectului PSD.
PNL face la putere exact ce acuza în opoziție
Liberalii ne demonstrează astăzi că au mintea scurtă, pentru că valul de numiri politice în CA-uri vine după ce în vremea opoziție acuzau această practică și cereau să i se pună capăt.
„Din păcate, în ultimii ani, Guvernul (Guvernul PSD - n.red.) a deturnat sensul acestui act normativ în sensul în care persoanele numite în consiliile de administrație, în directorate sau consilii de supraveghere sunt persoane desemnate după criterii pur politice, iar structura acestor consilii este supradimensionată, generând povară financiară pentru regii autonome sau companii cu capital majoritar de stat”, arătau inițiatorii proiectului. În luna octombrie a anului 2019 ei au reușit să treacă prin Senat acest proiect, în ciuda avizului negativ primit din partea Guvernului Dăncilă. Parlamentarii liberali cereau ca o persoană fizică să nu poată exercita concomitent mai mult de un singur mandat în consiliile de administrație ale companiilor de stat, urmând a fi redus și numărul de membri. Măsura a fost votată de toate partidele, inclusiv de parlamentari ai PSD, deși Guvernul nu a susținut-o. Proiectul a ajuns ulterior la Camera Deputaților, unde încă așteaptă să fie luat în dezbatere. Șansele lui de a trece de votul deputaților sunt însă nule, pentru că la noi politicienii una fumează în opoziție și alte la putere.
„Pe lângă indemnizațiile nejustificat de mari, persoanele desemnate în asemenea poziții adaugă la costurile întreprinderilor și alte costuri importante, care nu se justifică economic.(…) Este notoriu cum personaje politice fără experiență profesională ocupă concomitent mai multe locuri în aceste consilii, deși nu își pot exercita prerogativele în mod optim”.
Din expunerea de motive a proiectului inițiat de PNL în 2019 pentru a elimina sinecurile politice din Consiliile de Administrație ale companiilor și regiilor de stat
„Blonda lui Boc”, șefa pomenilor de partid
Deși ani de zile a acuzat PSD că practică promovarea în CA-uri pe criterii politice şi de rudenie, imediat ce a ajuns la putere PNL ne-a demonstrat că a fost un discipol bun. Una din marile câştigătoare a sinecurilor de partid a fost Ștefania Gabriella Ferencz, cunoscută şi ca „blonda lui Boc”. Între timp, doamna Ferencz a devenit „blonda lui Bode”. Imediat după ce PNL a ajuns la putere, Ștefania Gabriella Ferencz devenea membru în CA la ROMATSA, CNAIR, CFR SA şi membră a Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări la Eximbank, cu toate că nu era calificată să facă parte din niciun CA.