Reintegrare doar de dragul... integrarii

Legea facuta de expertii UE si imposibil de modificat in perfectiunea ei absoluta, militeaza pe reintegrarea copilului in familia lui naturala. In Constanta, in jumatate de an, s-au reusit cinci reintegrari. Unii dintre copii au fost, intre timp, reabandonati in acelasi spital de unde plecasera.

Legea 242/2004, facuta de expertii UE si imposibil de modificat in perfectiunea ei absoluta, militeaza cu tarie pe reintegrarea copilului in familia lui naturala. In Constanta, in jumatate de an, s-au reusit cinci reintegrari. Unii dintre copii au fost, intre timp, reabandonati in acelasi spital de unde plecasera.

In judetul Constanta, la data de 21 iunie 2005 erau 45 de copii abandonati in spitale (conform DGASPC Constanta), respectiv 53 de copii (conform DSPJ). 29 din ei sunt internati in Spitalul Judetean Constanta.

NEVACCINATI. Pentru ei, vaccinarile din programul national de imunizare, cele gratuite si obligatorii, se fac numai in masura posibilitatilor. Asistenta-sefa de la Pediatrie ma lamureste: "Pana acum un an si jumatate primeam un vaccin injectabil care reunea si antipolio, si diteper, dar cei de la DSPJ nu mai au acest vaccin, iar acum antipolio este sub forma de picaturi care se administreaza oral (n.r. - contine virusi vii). Daca le dam acest vaccin, trebuie sa-i tinem izolati o luna si jumatate. Altfel, ar fi un pericol pentru ceilalti, care nu sunt inca vaccinati deoarece nu au inca varsta necesara sau sunt bolnavi (n.r. - copii raciti, de pilda, nu pot fi vaccinati). Am avut cazuri de copii care au facut poliomielita din acest motiv. Si sa-i tinem izolati atat timp nu este posibil, pentru ca si locurile din spital sunt limitate! Si, oricum, cine intra in contact cu ei intra apoi in contact si cu cei nevaccinati".

INFECTII INTRASPITALICESTI. Nevaccinati, nevizitati de rude, copiii abandonati sunt expusi. Seful Sectiei Ginecologie din maternitate, dr. Vlad Tica, avertizeaza ca ei "stau prea mult pe sectie si pot prezenta si un focar de infectie". Spitalizarea prelungita duce la imbolnaviri repetate, care-i pun in pericol pe toti nou-nascutii. "Infectiile intraspitalicesti nu se pot evita atat timp cat spitalul este un loc pentru bolnavi si exista tot felul de plagi, produse biologice, iar germenii se modifica in continuu din cauza abuzului general de antibiotice - de aceea este foarte greu sa tinem in frau diversele infectii care apar", sustine si Catalin Grasa, directorul general al Spitalului Judetean Constanta.

Directia de Sanatate Publica Judeteana (DSPJ) confirma existenta infectiilor si afectiunilor, dar numai a celor specifice fiecarui anotimp: iarna - infectii ale cailor respiratorii, vara - toxiinfectii alimentare... pe care copiii cu o spitalizare prelungita le "capteaza" in mod sistematic. "Am atras atentia in scris in repetate randuri conducerii unitatii sanitare sa rezolve problema copiilor abandonati care se inmulteau in spital", marturiseste Mihaela Dinisov, director adjunct al DSPJ. Iar pentru a atrage atentia DPC-ului asupra problemei abandonatilor, in februarie a fost facuta o informare in mass-media locala. Conferinta de presa a trecut, problema abandonatilor a ramas...

REINTEGRAREA. Noua lege privind protectia si promovarea drepturilor copilului sustine puternic, in detrimentul celorlalte solutii, reintegrarea copilului in familia sa. Naturala sau largita (pana la rudele de gradul IV). In acest moment, e singura solutie definitiva acreditata de autoritati pentru copiii abandonati in spitale...

Conform statisticii interne a asistentului social din Spitalul Judetean Constanta, Ionel Rodica, in 2005 au fost reintegrati in familiile naturale doar 5 copii. La o medie de 19 abandonati pe luna, eficienta e de 4,3%... De cand a intrat in vigoare Legea 272/2004, munca celor din asistenta sociala este de multe ori comparabila cu pedeapsa lui Sisif. "Cand gasim parintii sau familia largita - luam copiii, ii ducem la rude, dar de multe ori, dupa catva timp, sunt adusi inapoi in spital", descrie Mirela Gene, director adjunct al DGASPC Constanta, procesul de reintegrare. Asistentul social spune ca a reintalnit in spital sase dintre copiii reintegrati, unii anul trecut, ceilalti de curand, in familiile lor. "Nu stim cum actioneaza cei din DPC, ce metode de consiliere au, dar stiu ca merg cu Politia pe teren. Omul, cand vede politistul la usa, este de acord sa-si reintegreze copilul in familie. Dar nu pentru mult timp... Cu prima ocazie, il aduce si-l lasa din nou in spital", explica Ionel Rodica mecanismul reintegrarii si al rereintegrarii care continua, ca o parodie, pana cand cea mai obosita dintre parti cedeaza. "Nu avem echipe pluridisciplinare - cu psiholog, sociolog - care ar trebui sa se ocupe de consilierea rudelor, iar un manager de caz, in loc de 30 de dosare, cat ar trebui sa aiba, se ocupa de 300 de cazuri", explica Mirela Gene o parte din motivele acestor esecuri.

Dupa reintegrarea in familie, conform Ordinului 69/2004 privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului, copilul ar trebui monitorizat cel putin trei luni (se recomanda ca aceasta perioada de monitorizare postservicii sa fie in medie de sase luni, cu posibilitati de prelungire in anumite situatii). Dar "punerea in aplicare a legii nu este deloc usoara si nu se reuseste sa se acopere cazurile numeroase pentru ca numarul de asistenti sociali este insuficient, indiferent daca apartin Primariei sau DGASPC", declara dr. Popescu-Mirceni, inspector cu Asistenta Mamei si Copilului al DSPJ.

LA GUNOI. "De la inceputul anului nu mai sunt decat 10 copii adoptabili (declarati abandonati). Pentru toti ceilalti am inceput sa cautam familiile - mama, tatal sau familia largita si trebuie sa incercam sa-i reintegram", spune Mirela Gene. Iar reintegrarea nu se poate face cu orice chip, "responsabilitatea la integrarea copilului in familia naturala este enorma. Pentru ca sunt familii care traiesc intr-o mizerie crunta, intr-o saracie lucie, un mediu in care copilul nu ar fi in siguranta!", continua directorul adjunct al DGASPC.

Mamele abandonatoare provin in general din mediul rural, familii dezorganizate - cazuri sociale: nu au locuinta, nici serviciu, traiesc prin gropile de gunoi si sunt, in majoritate, tigani-turci (dupa numele inscrise in fisele de internare ale mamelor). Sunt si cazuri rare in care gravidele vin, insotite de mamele lor, de prin alte judete pentru a naste in Constanta. Bunica e "avocata" care motiveaza ca, pentru a nu strica viitorul copilului ei, apeleaza la varianta abandonului. Nu solicita masura de protectie pentru copil, nu-si dau semnatura pentru abandon. Mai vin din cand in cand sa-l vada, iar cand copilul e "crescut" la 2-3 ani, este luat de mama. Merge pe picioarele lui, stie sa vorbeasca si poate deveni (in unele cazuri) util...

Un caz care mi-a fost povestit este cel al unui baietel lasat de parinti in spital. Baietelul a fost plasat in asistenta maternala, acum are 5 ani. Este frumos, curat, stie sa vorbeasca si sa se joace pe calculator. Acum parintii care si-au amintit de el l-au vazut si l-au placut tare mult. Vor sa-l ia acasa. Acasa mai au un baiat de 7 ani care nu stie de nici unele. Nici sa vorbeasca, nici sa se poarte. Cum poate fi interesul superior al acestui copil sa fie dat inapoi unor parinti care nu l-au vrut si dupa 5 ani nici nu au fost decazuti din drepturi? "Este o mare nedreptate pentru copii - sa ii iei de la asistentii maternali si sa-i dai inapoi parintilor naturali care nu-i merita, sa traiasca in niste conditii insalubre atat din punct de vedere moral, cat si igienic", imi spune inspectorul DSPJ Constanta. In primul rand nu mai vor copiii sa se intoarca in astfel de familii.

"Cum sa reintegrezi un copil a carui mama sta la groapa de gunoi?", se intreaba, retoric, si asistentul social al Spitalului Judetean.

"LEGEA UITUCILOR". "Cel mai mare impediment in rezolvarea cazurilor de «uitare» este legea", imi spune inspectorul DSPJ. "Legea, care permite unui parinte care nu poate sau nu vrea sa-si creasca copilul sa intervina in mod repetat asupra lui." Acest lucru nu este in interesul copilului. O "lege europeana" pentru un stat in care saracia si ignoranta sunt perene si extinse ca fenomen. Pentru o tara in care exista mult prea multe cazuri sociale sau de oameni efectiv lenesi, care asteapta ca statul sa le dea bani pe stat, sa le creasca copiii, care apoi sa aiba grija de ei la batranete. Toti cei cu care am stat de vorba au spus ca e de preferat sa lupti impotriva cauzei, nu a efectului: Livia Trif - Holt Romania, Mirela Gene - director adj. DGASPC, dr. Popescu-Mirceni - DSPJ. "Acest lucru este posibil numai printr-un program amplu si sustinut de educatie parentala, educatie sexuala, de asistenta sociala a cazurilor care prezinta risc de abandon, prin infiintarea mai multor centre pentru mama si copil, prin implicarea mai accentuata a Consiliilor Locale in ajutorarea cazurilor cu risc." "Primariile trebuie sa intervina cu un plan de servicii, dar intotdeauna vin cu propunerea de a fi luata o masura de protectie speciala", imi spune Mirela Gene. Sunt multe cazuri de abandon repetat de catre aceeasi femeie. Dupa doi, trei copii abandonati si alti cativa acasa, "asistentii sociali ii iau de mana si ii duc la cabinetele de planning familial, dar nici nu vor sa auda de asa ceva".

Si nu in ultimul rand o solutie pe care o sustine toata lumea este micsorarea drepturilor pe care le are, prin Legea 242/2004, parintele care abandoneaza. Sanctionarea parintilor care isi parasesc copiii, dupa o perioada stabilita de timp, dar nu prea indelungata, si decaderea acestora din drepturile parintesti. O parere unanim acceptata este ca Legea pentru Protectia Drepturilor Copilului este in general o lege care apara drepturile parintilor "uituci".

In Constanta, la momentul actual, sunt o multime de copii in spitale si in plasament care nu au o situatie clara. Sunt doar 10 care pot fi adoptati si sunt 37 de familii care au atestat de adoptator sau sunt in curs de atestare. (Va urma)

PROCEDURA

Asistentul social care se ocupa de caz, la intocmirea dosarului si prezentarea acestuia Comisiei pentru Protectia Copilului face si propunerea de nereintegrare cand conditiile necesare nu sunt intrunite. Iar Comisia ar trebui sa tina cont si de aceste propuneri pentru a se respecta interesul superior al copilului. Legea 242 nu prevede insa explicit un termen de timp pana la care se poate incerca reintegrarea in familie. In Ordinul 69/2004 sunt precizati alti "timpi"... Managerul de caz trebuie sa asigure realizarea evaluarii initiale a situatiei copilului in maximum 72 de ore de la inregistrarea solicitarii. Tot el, impreuna cu echipa, elaboreaza planul individualizat de protectie, in termen de maximum 30 de zile de la inregistrarea cazului. Managerul de caz asigura si organizarea intalnirilor echipei cel putin o data pe saptamana, pentru a discuta cazurile si a lua deciziile necesare solutionarii acestora. Incarcatura per manager de caz trebuie sa fie de maximum 30 de cazuri active. In Constanta cel putin, un asistent social are o sarcina de zece ori mai grea...

Copiii sub 2 ani sunt inca institutionalizati la Tulcea

DUPA 6 LUNI... Cei 8 copii sanatosi din Centrul de Plasament "Cocorii" asteapta asistentii maternali dispusi sa schimbe pampersi

"In Spitalul Judetean din Tulcea sunt 9 copii abandonati", sustine Zaharcu Nevifer, directoarea unitatii sanitare. In aceeasi zi, Calina Ion, director adjunct la DGASPC, acrediteaza alte cifre, intr-o estimare, e drept, mult prea aproximativa pentru un specialist in domeniu: "Erau vreo zece cazuri, am rezolvat trei sau patru si mai avem sase". Doua la primarie, trei la prefectura si restul prin piata, numarul copiilor nu scade. Si nici vechimea dosarelor lor! Nu "3 sau 4", ci doar doua cazuri au fost solutionate, unul prin incredintarea copilului in vederea adoptiei, iar celalalt, abandonat din 19.09.2004, reintegrat abia in 23.06.2006 in propria familie.

DE UN AN... Din cei sapte abandonati care au ramas in spital (Marian M., Mahara M., Cristian Florin R., Florentina T., Gheorghe P., Andrei N., Andreea Alexandra H.), cinci copii sunt internati din 2005, iar doi din... 2004! Veteran este Marian M., abandonat de la 12.06.2004, copil care n-a respirat decat aerul plin de spirt si clor al salonului. Pentru profesionisti, un dosar pe coperta caruia e scris, de mai bine de un an: "Se incearca reintegrarea in familia extinsa".

Media de abandon in Spitalul Judetean Tulcea e de doi-trei copii pe luna. "Anul trecut, cand am aflat de proiectul de lege, spune Zaharcu Nevifer, am facut o cerere la Ministerul Sanatatii si am obtinut 14 paturi pentru copiii, care prevedeam deja ca vor ramane in spital. Cei care se nasc sanatosi se duc in aceasta sectie de recuperare pedriatica. Dar cei mai multi se nasc prematuri, distrofici sau cu anemie si stau acolo si se recupereaza pana cand sunt dati in plasament. Oricum, in maternitate nu raman."

PROBLEME VECHI. Unde se duc acesti copii? In informarea oficiala trimisa la sfarsitul lunii mai ANPDC Tulcea raporta, la motivele nepreluarii celor opt copii (cati erau pe atunci): 1 - nu s-a gasit mama, 4 - dosar in curs de completare, 2 - probleme medicale, 1 - nu sunt asistenti maternali. Desi in judet sunt, conform surselor noastre, peste 300 de asistenti maternali, in a doua jumatate a anului trecut si in prima parte a acestui an, sistemul a fost nevoit sa preia copii din centrele de plasament in curs de desfiintare.

ILEGAL. Si desi Legea 272/2004, la art. 60. , alin. (1) prevede ca "plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidential fiind interzis", nu toti copiii au reusit sa fie reintegrati in familii sau dusi in asistenta maternala. In Centrul de Plasament "Cocorii" din Tulcea, 8 copii (n.r. - clinic si psihic sanatosi!) care nu au implinit varsta de 2 ani sunt institutionalizati in continuare.

Prevalandu-se de alin. (2) al aceluiasi articol, care spune ca "prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul intr-un serviciu de tip rezidential al copilului mai mic de 2 ani, in situatia in care acesta prezinta handicapuri grave cu dependenta de ingrijiri in servicii de tip rezidential specializate", in "Cocorii" sunt internati si alti 14 copii mici cu probleme psihomotorii. "Toti sunt internati dinainte de 31 decembrie 2004, sustine Calina Ion, director adjunct la DGASPC Tulcea. Au fost 55, am mai scos din ei, am facut plasamente, dar au ramas 22, din care vor ramane 14 cu probleme." Ceilalti 8 copii sanatosi, a caror institutionalizare este si imorala, si ilegala, vor merge direct in asistenta maternala, sustine directorul DGASPC Tulcea, care adauga: "Asteaptam insa sa gasim asistenti dispusi sa ia copii asa de mici"...

INTERZIS. N-am putut intra in Centrul de Plasament "Cocorii". Acum un an si ceva, de la Directie a fost emisa o circulara prin care accesul presei este interzis in institutie. Dar am aflat ca cei 22 de copii sunt in asteptarea finalizarii unui program PHARE prin care se vor infiinta doua case de tip familial si un centru de recuperare. De ce se intarzie atat de mult cu acest proiect? In Tulcea se pare ca au fost fonduri externe cheltuite aiurea... Un alt centru de plasament, spre exemplu, a primit de la o fundatie straina finantare pentru construirea unei sali de sport. Dupa ce s-a amenajat sala, la nici o luna a venit un alt ajutor, de la niste francezi. Cateva cuptoare pentru patiserie-brutarie, asa ca sala de sport s-a transformat in brutarie...