Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După o „analiză” temeinică, de câteva ore, la Palatul Cotroceni, ieri, președintele României, Klaus Iohannis, a emis decretul de revocare din funcția de ministru al Justiție a USR-istului Stelian Ion, numindu-l, ca interimar, pe liberalul Lucian Bode, deținătorul portofoliului Afacerilor Interne. Imediat, dinspre USR-PLUS au început atacurile la adresa președintelui. În spatele acestei remanieri s-ar afla un cumul de supărări ale președintelui pe Stelian Ion, cea mai importantă fiind că ministrul remaniat a redactat un proiect de lege prin care avizul pentru numirea procurorilor șefi ai marilor Parchete este obligatoriu. Astfel, președintele nu ar mai putea să refuze o numire făcută la propunerea ministrului Justiției. Iar Stelian Ion a și demarat procedura de numire la DIICOT, DNA și Parchetul General. Ieri, Secția de procurori de la CSM a transmis Guvernului solicitarea ca procedura să continue, cu avizul conform, exact cum a plănuit Stelian Ion.
Demis oficial din funcția de ministru al Justiției, Stelian Ion a explicat că s-a așteptat ca decizia de revocare să fie semnată de președintele Klaus Iohannis, pe care, de altfel, îl suspectează că ar fi în spatele cutremurului din guvern. Ieri, Ministerul Justiției a validat 11 candidaturi pentru șefia Parchetelor. Astfel, pentru șefia DIICOT și-au depus candidatura Daniel Horodniceanu, cel care a mai ocupat această funcție și care nu s-ar afla în grațiile lui Klaus Iohannis. La șefia Secției de Resurse Umane din Parchetul General candidează Cătălin Andrei Popescu. Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT candidează Ioana Bogdana Albani și Mihaela Larisa Iosipescu.
La DNA, funcția de procuror-șef adjunct este vânată de Codrin Gavra, iar cea de șef de Secție a Combaterii Corupției este vizată de Andreea Oana Nică și Ioan Amariei. Pentru Secția de Combatere a Infracțiunilor asimilate Corupției candidează celebrul Silviu Paul Dimitriu, unul dintre apropiații Laurei Codruța Kovesi.
Aceste candidaturi au ajuns pe masa Secției de procurori de la CSM care, ieri, a solicitat Guvernului și ministrului interimar al Justiției „continuarea procedurii de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea funcțiilor vacante de conducere (…) cu respectarea calendarului stabilit, pentru a se asigura desfășurarea activității Parchetelor în mod optim, în acord cu recomandările MCV, până la modificarea legii în sensul măririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în această procedură, prin introducerea avizului conform”.
Planul ex-ministrului, devoalat, din „greșeală”, de CSM
Citește pe Antena3.ro
Avizul conform cerut de CSM înseamnă obligatoriu. Ceea ce este și propunerea regăsită în proiectul de lege inițiat de Stelian Ion, pentru modificarea Legii nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor. Ceea ce înseamnă că ministrul propune, CSM avizează, iar președintele României este obligat să numească, fără posibilitatea să refuze. Exact acest lucru l-ar fi scos din sărite pe Klaus Iohannis, iar, potrivit surselor politice, șeful statului i-ar fi purtat „sâmbetele” lui Stelian Ion încă dinaintea vacanței parlamentare.
Ei, bine, USR-iștii îl atacă pe față pe Klaus Iohannis exact pe această temă. Clotilde Armand a scris, ieri, pe contul său de socializare, că „problema nu este domnul Cîțu. Problema este domnul președinte Klaus Iohannis. Sincer, nu știu de ce nu vine președintele României astăzi în fața națiunii să explice românilor și partenerilor de guvernare de ce l-a demis pe ministrul Justiției unilateral. Așteptăm din partea domnului președinte să ne explice această decizie. Să ne spună de ce revocarea nu are nici vreo legătură cu faptul că Stelian trebuia să anunțe lista candidaților pentru șefia DIICOT”.
Ieri, înainte de a-și strânge lucrurile din biroul său de la Ministerul Justiției, Stelian Ion a declarat, la rândul său, că s-a așteptat ca decizia de revocare să fie semnată de președintele Klaus Iohannis, pe „îl suspectează că ar fi în spatele cutremurului din guvern”.
Cu ce „bube în cap” pleacă acasă Stelică de la Justiție
De numele lui Stelian Ion sunt legate mai multe scandaluri neelucidate până la acest moment. Unul dintre acestea a izbucnit în campania electorală pentru alegerile locale de anul trecut, când acesta a candidat pentru Primăria Constanța, presa descoperind că ex-ministrul Justiției a intrat în posesia unei garsoniere ANL, cu încălcarea prevederilor legale. Acesta ar fi încheiat un contract de închiriere cu propriul tată, pentru o sumă modică de 10 lei pe lună, pentru a demonstra că nu are o locuință. Apoi, ar fi declarat în mod neadevărat că are un handicap grav care necesită însoțitor, deși era contrazis chiar de actele medicale pe care el însuși le-a depus la dosar. Scandalul a rămas, deocamdată, în „coadă de pește”.
Pe de altă parte, Stelian Ion este artizanul celebrului proiect de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Asta, în condițiile în care SIIJ a început, în toamna trecută, urmărirea penală in rem în dosarul privind fraudele de la votul pentru alegerea primarului Sectorului 1. În dosar, au fost depuse plângeri penale pe numele procurorului Nicolae Sprîncu, în calitatea sa de șef al Biroului Electoral de Circumscripție al Sectorului 1, dar și pe numele lui Dan Barna, în calitatea sa de președinte al USR. Proiectul de lege inițiat de Stelian Ion a primit aviz negativ din partea Plenului CSM, nu se bucură de susținerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici, politic, de sprijinul UDMR.
Un al treilea scandal care îl vizează pe Stelian Ion a fost dezvăluit, chiar de „Jurnalul”, în această vară. Economiile bancare ale fostului ministrului USR al Justiției au crescut cu 220.000 de lei în 15 iunie 2021, față de decembrie 2020 și februarie 2021, conform declarațiilor de avere depuse în calitate de membru al Guvernului și de deputat în Parlamentul României. Mai mult, Stelian Ion a reușit să achite și mai multe datorii, în sumă totală de 72.000 de lei. Asta, în condițiile în care, potrivit acelorași documente, veniturile familiei ministrului au fost cu mai bine de 134.000 de lei mai mici.
