Exod de voluntari americani la Tutova

Cea mai mare asociatie de voluntariat din SUA, Global Volunteers, isi trimite oamenii de sase ani la Tutova. "Turistii cu program de doici" ingrijesc de copiii din pavilionul de distrofici al Spitalului rural "I.T. Nicolaescu" si din cand in cand ii invata pe localnici engleza.

DISPONIBILI. Americanii vin pe banii lor sa le tina de urat copiilor distrofici de la Tutova

In Sectia de distrofici a spitalului rural Tutova, lacas vechi de pe timpul lui Carol I, americanii vin ca voluntari de vreo sase ani. Vin pe banii lor sa le tina de urat celor 30 de copii cu probleme de nutritie internati aici si sa afle si cate ceva despre Romania. In fiecare an se perinda prin comuna vasluiana 16 echipe de voluntari prin programul celei mai mari asociatii de profil din Statele Unite, Global Volunteers. Jumatate din micii pacienti din pavilionul de distrofici sunt cazuri sociale, ei sunt abandonati, stau la Tutova pe timpul tratamentului si apoi sunt dati in plasament familial. Restul au familii si se intorc acasa dupa perioada recuperarii. Voluntarii se joaca impreuna cu mititeii timp de opt ore pe zi, caci pentru tratare au nevoie de o generoasa stimulare psihomotorie.

PERFORMANTA CU DOTARE MINIMA. Dupa ce s-a desfiintat un spital din apropiere, cel de la Codaiesti, Sectia de distrofici de la Tutova a ramas unica de acest fel din Vaslui. "Cand au ajuns aici primele grupuri de americani, au fost socate de dotarea minima pe care o aveam", isi aminteste directoarea spitalului, dr. Delia Asoltanei. "In perioada aceea, chiar venise un caz destul de urat de coma alcoolica la un copil, si pentru interventie nu aveam aproape nimic, incat am improvizat mai multe instrumente. Voluntarii erau uimiti cat de inventivi putem fi in lipsa de cele necesare", mai spune dr. Asoltanei. De asemenea, cu fondurile pe care le aveau, nu faceau fata sa cumpere mancarea-tratament necesara recuperarii malnutritilor. "Cei de la Global Volunteers au hotarat atunci sa ne trimita bani, mobilier si haine, asa a fost inceputul", spune doamna doctor, care intre timp a fost cooptata in Comisia internationala de voluntariat.

TOLERANTA MARCA SUA. Pe americanii care trag la Tutova ii costa cele trei saptamani printre prichindei cam 3.000 de dolari din propriul buzunar. Sunt cazati in Barlad, aflat la 20 de minute de spitalul rural, si fac naveta zilnic. Dupa-amiezile colinda colinele Tutovei, uneori apeland si la "utilajele alea trasnite", cum le spun ei carutelor localnicilor, iar in week-end merg la manastiri in nordul Moldovei. Si inca un lucru, majoritatea voluntarilor uita pe durata stagiului ca a noastra capitala e la Budapesta. Pe Christine, Pamela, Norah si Romina le-am gasit ingropate in mingi, din cand in cand piscate zdravan de obraji sau stropite cu laptele din biberonul pacientilor distrofici. "Sunt ultraconcesici, toleranti cu astia mici", spune dr. Asoltanei privindu-i prin geam, "cand noi am avea toate premisele sa ne iritam, ei reactioneaza senin, rad si le incurajeaza prostioarele". Directoarea spitalului crede ca diferentele mari dintre sistemele de educatie, romanesc si american, fac sa avem reactii atat de diferite in fata aceluiasi fapt de viata. "Imi amintesc ca atunci cand am fost invitata in SUA, nu ma puteam stapani sa nu fac o paralela continua intre cum am incercat sa-mi educ fiul si cum o faceau ei. Eram chiar derutata, asta sa fie solutia: libertate 100%?"

SALVATI DE LA SINGURATATE. Voluntarii care au trecut pe la Vaslui au fost infirmieri, bibliotecari, medici si nu de mult timp chiar proprietari de lanturi hoteliere internationale, de la adolescenti de 17 ani si pana la batrani de peste 80 de ani. "In general, nu vorbim despre ce joburi au, practicantii carui cult sunt sau cati bani au in cont, aici suntem egali cand un copil cu sindromul "oaselor de sticla", spre exemplu, ne intinde mana", spune doctorul care a reusit sa aduca un strop de America la Tutova. Cele patru voluntare pe care le-am gasit in pavilionul distroficilor spun ca au ales sa vina in Romania pentru a da un strop de ajutor. "Asa simtim ca o vacanta se pigmenteaza cu un bine de care suntem in stare", spune Pamela. "Uite-l cum rade si arata catre Mihai, daca am putut sa fac asta azi, eu ma simt ok." "In SUA, foarte multi vor sa dea ajutor si, poate suna straniu, dar nu gasesc calea prin care sa o faca si e frustrant. Venind aici, cred ca poti salva oameni de la singuratate si nu e putin lucru", crede Romina. Americanii nu inteleg cum de romanii cu mancarea lor "innebunitoare", din care se infrupta fara retineri pe perioada celor trei saptamani cat stau in Romania, au totusi multi copii distrofici, doar Albania devansandu-ne in Europa. Dr. Asoltanei crede ca una dintre cauze este ca si mediul rural a fost contaminat de inlocuirea alaptatului la san cu diverse preparate, ceea ce inseamna ratarea formarii unui sistem imunitar puternic.

"ROMANII NEVOLUNTARI". Acum, cei de la Global Volunteers incearca sa gaseasca si romani care sa plece ca voluntari in alte tari si sa incheie un parteneriat, dar acestia nu prea se dau in vant dupa astfel de experiente. Costul unei perioade de voluntariat, de 3.000 de dolari, este pretextul constant al refuzului. Psihologul Antoaneta Bugner, presedintele "Fundatiei donatorilor benevoli de sange", a initiat recent o cercetare in cat de deschisi sunt romanii in a face acte benevole. Rezultatele au aratat ca deschiderea lor catre voluntariat este minima. "Intr-o tara ca Anglia, spre exemplu, cetateanul simte ca ii este recunoscuta munca, printr-un salariu onorabil. In aceste conditii, actul de caritate este un "multumesc" pe care el il da societatii care il recunoaste", spune Antoaneta Bugner. "In Romania nu exista recunoastere si de aceea suntem departe de a raspunde cu acte voluntare." Psihologul care se ocupa cu donatiile de sange mai spune ca la noi inca termenul de voluntariat are o conotatie "proasta". "Adica romanii au inca frustrarea ca au facut "voluntariat" ani in sir pe timpul comunismului si nu mai vor sa fie prostii nimanui, cam asta e pozitia celor de varsta a doua." Profesorul de sociologie Zoltan Rostas, de la Universitatea Bucuresti, crede ca lipsa de interes a romanilor pentru astfel de programe sta mai degraba in tipul diferit de cultura. "La americani, traditia voluntariatului nu e de ieri, de azi. Au societate civila de un secol si jumatate, e vorba de cultura politica si demografica... Asta nu inseamna ca ar trebui sa avem complexe ca nu suntem inclinati spre astfel de acte. In masura in care ne vom integra, cred ca ni se vor dezvolta treptat astfel de tendinte." Si directoarea Spitalului "I.T. Nicolaescu" din Tutova spune ca i-ar placea sa plece ca voluntar, insa salariul "o tine in chingi", asa ca pleaca doar in vizita atunci cand o invita americanii. Deocamdata o preocupa starea spitalului pe care il are in grija. "Acum, cu noile norme europene, va trebui sa investim destul in spitalul asta care e din 1908. Probleme ca respectarea numarului de paturi la numarul de locuitori sunt deja de finete, noi riscam sa fim inchisi ca nu avem o statie de epurare", mai spune directorul spitalului, "asa ca tot prin Global ne vom filtra si apa...". Un singur act voluntar ni s-a intamplat aici din partea unui roman: o studenta la Arte ne-a pictat peretii pavilionului de distrofici.

EGALI

"In general, nu vorbim cu voluntarii americani despre ce joburi au, practicantii carui cult sunt sau cati bani au in cont. Aici suntem egali cand un copil ne intinde mana" dr. Delia Asoltanei

CAMPANII

Global Volunteers si-a inceput campaniile in 1984, atunci doua echipe de voluntari mergand in Jamaica. Au urmat actiuni nonprofit in Arizona, Guatemala, Tanzania, China, Ecuador, Ghana. In 1999 au stabilit parteneriate cu India, Romania si Ucraina. Cele mai noi programe ale lor se deruleaza in Australia si Peru. Voluntarii Global urmaresc sa ajute copiii care traiesc cu mai putin de 2 dolari pe zi - in Romania pe cei subnutriti, in Ecuador si Polonia pe cei cu dizabilitati, in Peru, India si Ucraina pe cei orfani.