Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai valoroase mărturii ale artei bizantine româneşti sunt aduse în faţa publicului la Muzeul Naţional de Artă al României. Vernisată de Moş Nicolae, expoziţia-eveniment Mărturii aduce în faţa publicului frescele Mănăstirii Argeşului, organizată de Secţia de Artă Veche Românească.
Vizitatorii Muzeului de artă din Bucureşti au acum ocazia să redescopere, la aproape jumătate de mileniu de la crearea sa, acest preţios tezaur de artă veche românească, mărturie a gustului artistic ce a guvernat evoluţia picturii medievale în Ţara Românească. Expoziţia reuneşte, în premieră, 31 dintre cele 35 de fragmente de frescă ce s-au păstrat până astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului, ctitoria voievodului Neagoe Basarab (1512-1521) - personaj istoric definitoriu pentru cultura românească.
Portretul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul domniţei Roxanda, seria Deisis (Maica Domnului, Iisus mare împărat şi arhiereu, Ioan Botezătorul), Arhanghelul Mihail, precum şi impresionanta galerie de sfinţi militari sunt cele mai valoroase dintre operele ce pot fi admirate, după 500 de ani, de pasionaţii de artă medievală şi de unicitate. “Cele 31 de fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului, ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroşi specialişti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu şi a lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă”, explică reprezentanţii muzeului. Alături de fresce sunt expuse şi alte piese de patrimoniu, precum caftanul lui Neagoe Basarab, din catifea brodată cu fir din argint aurit, chivotul din argint care reproduce arhitectura bisericii, lucrări de grafică din secolul al XIX-lea sau fotografii din albumul Episcopia Curtea de Argeş realizat de Carol Popp de Szathmari în 1866 - documente preţioase care redau aspectul mănăstirii înaintea restaurării. Fragmentele de frescă vor putea fi admirate la MNAR până la sfârşitul lunii mai a anului viitor.
Atribuite zugravului Dobromir din Târgovişte şi echipei sale care finalizează pictura în 1526, frescele au fost extrase în 1882, în contextul restaurării bisericii, restaurare coordonată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy în perioada 1875-1887.
Deşi prezintă opere de artă create cu o jumătate de mileniu în urmă, expoziţia de la MNAR este cât se poate de modernă, punând la dispoziţia publicului mijloace contemporane de prezentare. “Produsele multimedia integrate expoziţiei facilitează comunicarea şi receptarea de către public a concluziilor cercetării fragmentelor de frescă de la Mănăstirea Argeşului. Astfel, în expoziţie vor rula un film de prezentare a intervenţiilor de restaurare şi reconstituirea virtuală 3D a poziţiilor ocupate de fragmentele de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor”, mai spun reprezentanţii muzeului. Un touchscreen cu o aplicaţie interactivă permite accesul la desenele şi schiţele realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu la Curtea de Argeş în 1860, reunite în Albumul naţional, care copiază tablourile votive din interiorul bisericii şi imaginea exterioară a monumentului înainte de restaurare. Materialele multimedia sunt realizate de KOTKI visuals (Dilmana Yordanova, Mikaela Kavdanska şi Larisa Crunţeanu).
Şi, pentru că Mănăstirea Argeşului le-a dăruit românilor una dintre cele mai reprezentative balade populare, Balada Meşterului manole, ce exprimă esenţa filosofiei româneşti a procesului de creaţie, cu toate sacrificiile pe care le implică, expoziţia de la MNAR beneficiază şi de o scenografie specială, inspirată de imaginea legendarei Mănăstiri a Argeşului ca şantier fără sfârşit, într-o continuă prefacere. Descrierea bisericii îmbrăcată în schele, consemnată de Alexandru Odobescu în 1879, este emblematică pentru destinul monumentului. Proiectul scenografic este semnat de echipa de arhitecţi Abruptarhitectura (Cristina Constantin, Mirela Vlăduţă şi Cosmin Pavel).
Muzeul Naţional de Artă al României a colaborat, pentru realizarea acestei unice expoziţii, cu Muzeul Naţional de Istorie a României, care a împrumutat două fresce, şi cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, ce a împrumutat planuri, relevee şi fotografii din perioada restaurării Mănăstirii Argeşului. Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Pasionaţii trebuie să ştie că expoziţia-eveniment poate fi vizitată până pe 26 mai 2013, la parterul Galeriei Naţionale, de miercuri până duminică, între prele 10.00-18.00, până pe 30 aprilie şi între orele 11.00- 19.00, de la 1 mai, intrarea fiind gratuită în prima miercuri din lună. Curatorii expoziţiei sunt Emanuela Cernea şi Lucreţia Pătrăşcanu.
