x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pe urmele Smarandei Brăescu

0
Autor: Oana Georgescu 20 Iun 2010 - 00:00
Pe urmele Smarandei Brăescu
Vezi galeria foto


Vara este mai mult prilej de evenimente mondene. Iată însă că vara uneori îşi cere dreptul şi la evenimente mai puţin mondene, dar remarcabile: marcarea a 113 ani de la naşterea legendarei Smaranda Brăescu, prima femeie-paraşutist a României.

S-a petrecut la mijlocul lunii mai. Aeroclubul Teritorial "Aurel Vlaicu" Bucureşti, cunoscut mai mult ca Aerodromul Clinceni, a fost gazdă a primei ediţii a Cupei Red Bull "Ordinul Smaranda" la Paraşutism. Proba a fost una singură - aterizarea la punct fix, dar cu siguranţă cea mai dificilă, mai ales că vremea a fost nefavorabilă. Deloc întâmplător, competiţia a fost rezervată în exclusivitate femeilor-paraşutist, membre ale lotului naţional şi ale loturilor judeţene ale Aeroclubului României. Astfel, 15 paraşutiste s-au aliniat la startul competiţiei care urma să aducă uneia dintre ele cel mai preţios titlu din carieră. Ca omagiu pentru Smaranda Brăescu, figură proeminentă a Aeronauticii Mondiale, deţinătoare a mai multor recorduri naţionale şi internaţionale.

PUŢINĂ ISTORIE
Supranumită "Regina înălţimilor", Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai 1897 în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, judeţul Galaţi. Era elevă la Şcoala Profesională din Bârlad când, la 12 mai 1912, a văzut un avion... L-a urmărit fascinată până când a aterizat pe câmpul din vecinătatea iarmarocului din Bârlad, s-a apropiat şi l-a privit în ochi pe pilot - lt. Gheorghe Negrescu. Aceste momente aveau să-i pătrundă definitiv în suflet şi să o facă să viseze numai la zările albastre. După şase ani, învăţătoare fiind la şcoala pe care o absolvise, Smaranda şi-a văzut visul împlinit: a primit "botezul aerului" zburând cu un avion "Farman" (era fabricat la atelierele Chitila, de meşteri români, din lemn şi pânză) la manşa căruia se afla sublocotenentul D. Naidinescu, comandantul escadrilei de la Tecuci. În 1928, ca studentă la Belle Arte, asistă la un miting aviatic şi la câteva lansări cu paraşuta, şi îl cunoaşte pe Heinecke, inginer constructor, paraşutist şi el.

Avea un singur gând... La 1 iulie pleacă în Germania şi la 5 iulie execută primul salt cu paraşuta de la 600 m înălţime. "Cădeam, cădeam cu toată greutatea corpului, cu toată senzaţia căderii vertiginoase. O clipă nesfârşită şi deodată o smucitură, care curma fâlfâitul paraşutei în desfăşurare. Se deschisese şi eram salvată. Făcui ochii mari şi privii în jur... apoi mă pornii pe râs, aşa singură în cer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie... Am căzut pe spate, fără măcar să mă zgârii. Cei care au pornit spre locul unde căzusem m-au găsit strângându-mi liniştită paraşuta. Dl Heinecke m-a îmbrăţisat şi a strigat: «Bravo, România!»".

Devine prima femeie-paraşutist din România, obţine brevetul internaţional de paraşutist şi începe să participe la mai multe mitinguri aviatice din ţară şi din străinătate, deşi greutăţile, dar mai ales prejudecăţile vremurilor o urmăreau peste tot. Se gândea doar la doborârea recordului mondial deţinut în Europa de o nemţoaică (4.000 m), în SUA fiind de 5.384 m. A fost implicată în două accidente, unul de avion în august 1929, al doilea un an mai târziu cu paraşuta, la Satu Mare, de unde s-a ales cu coastele sfărâmate. A stat şase luni în spital. Pleacă apoi la Berlin, unde achiziţionează o paraşută specială pentru recorduri. Singurul care a înţeles-o şi a susţinut-o a fost generalul Vasile Henţescu. Alături de pilotul Alexandru Papană începe antrenamentele, iar pentru omologarea recordului se stabileşte data de 2 octombrie 1931, cu lansarea de la 6.000 m înălţime.

Smaranda a plutit deasupra Bărăganului 21 de minute şi 25 de secunde până când a atins pământul în porumbiştea de lângă gara Sărătinca, la 28 km de Slobozia. Era primul record naţional absolut atât la bărbaţi, cât şi la femei, şi record mondial feminin, reuşită răsplătită de Regele Carol al II-lea cu Crucea de Aur a Virtuţii Aeronautice, cea mai râvnită decoraţie militară aviatică. Smaranda Brăescu pleacă apoi la New York, pentru a doborî şi recordul Americii, dând scepticilor o replică memorabilă: "Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin pentru mine. Îmi dăruiesc viaţa ţării şi vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decât biruitoare!". La 25 decembrie 1931 era deja la New York, iar la 10 ianuarie ajunsese la baza militară din Sacramento, lângă San Francisco.

La 19 mai 1932 a fost fixată data lansării de la 7.200 m. Smaranda Brăescu a reuşit! Recordul a fost omologat de Federatia Aeronautică Internatională, iar ştirea a făcut înconjurul lumii înscriindu-i numele pentru totdeauna în Cartea de Aur a Aviaţiei Mondiale. A rămas în SUA până în octombrie, perioadă în care şi-a luat şi brevetul de pilot. În acea perioadă, alte două paraşutiste - Helen Schmidt şi Jackie Dore - făceau demonstraţii pentru marele public. Impresarul lor, Nat Black, i-a propus şi Smarandei să efectueze (contra unor sume astronomice) demonstraţii pe timp de noapte cu un costum reflectorizant. A refuzat şi a acceptat doar să execute salturi de testare pentru testarea paraşutelor firmelor "Irvin" şi "Schroeder".

"Eu am adus ţării mele un record mondial şi nu-mi pot transforma victoria într-o afacere. Eu reprezint România şi mă port ca atare!" - a replicat ea. Dacă am continua să vorbim despre ea, am continua la nesfârşit... Nu mai amintim decât că a murit la 2 februarie 1948 şi că numele său a fost dat până acum, cu ocazia Memorialului "Ordinul Smaranda", Batalionului de Paraşutişti (Bacău), Aeroclubului Oradea, unei străzi din Bucureşti, unei aeronave Tarom, iar la Muzeul Aviaţiei îi este dedicat un mic stand. Puţin...

SALTURI
Fiecare dintre cele 15 concurente a efectuat câte patru salturi, iar la final s-a însumat punctajul fiecărei sărituri. Cel mai valoros salt a fost efectuat de Steliana Popa, cea care a aterizat la numai un... 1 cm distanţă de punctul central al discului care măsura şi indica precizia aterizării. La numai 21 de ani, Steliana Popa a fost desemnată câştigătoarea competiţiei "Ordinul Smaranda". Braşoveancă de origine, ea practică de şapte ani paraşutismul, este component a lotului naţional de paraşutism şi are deja la activ peste 1.100 de salturi. Steliana este campioană naţională en titre la juniori şi vicecampioană naţională la seniori.

La finalul competiţiei, spectatorii au putut admira de la o distanţă de 2.000 de metri o horă pe care cinci paraşutiste au efectuat-o în aer îmbrăcate în costum tradiţional românesc, în cinstea Smarandei Brăescu.

Citeşte mai multe despre:   aer liber

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran
Galerie Foto Salariile, neplătite cu lunile, pentru care minerii de la Mina Lupeni au protestat, închizându-se timp de șapte zile în subteran, reprezintă a zecea parte din indemnizația lunară pe care o încasează fostul...

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector
Galerie Foto Un scandal uriaș s-a declanșat luni, când primarul general, Nicușor Dan, a decis în numele primăriilor de sectoare anularea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ). Anularea acestor PUZ-uri înseamnă milioane de...

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii
Hipertensiunea arterială este pe tristul podium al celor mai răspândite boli. În rândul populaţiei au apărut o sumedenie de întrebări, care trebuie lămurite. Explică boala hipertensivă prof. dr. Daniela...

Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%

Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%
Intrarea Şimleu. O stradă liniştită din sectorul 5 al Capitalei, cu case vechi, printre care au răsărit în ultimii ani şi case cu etaj. Locuitorii ei au însă o mare supărare. Strada lor se scufundă în noroi...

Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF 

Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF 
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis, în urma controalelor efectuate de departamentele de specialitate din cadrul Autorității, aplicarea unei amenzi de 500.000 de lei companiei de asigurări...

Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.

Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.
Galerie Foto Tehnocrații lui Cioloș sunt în tot și în toate, în noul guvern de coaliție condus de Florin Cîțu. Dacă în ediția de ieri “Jurnalul” a devoalat rețeaua de la Ministerul Sănătății, adusă de Vlad...

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere
Galerie Foto Fostul șef al SRI, din perioada regimului condus de Traian Băsescu, George Cristian Maior, a fost rechemat, ieri, prin decret prezidențial, de către Klaus Iohannis, din funcția de ambasador al României în SUA....

Compania Coaliției de dreapta, cu acționarul plecat puțin la Bruxelles. Afacerile, transferate de la un guvern la altul

Compania Coaliției de dreapta, cu acționarul plecat puțin la Bruxelles. Afacerile, transferate de la un guvern la altul
Galerie Foto Compania de consultanță controlată de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii, în timpul guvernului condus de Dacian Cioloș, s-a mufat la contractele guvernamentale, finanțate prin...

Fetiţă de 3 ani ajunsă la psiholog, după ce a fost terorizată de o îngrijitoare la creşă

Fetiţă de 3 ani ajunsă la psiholog, după ce a fost terorizată de o îngrijitoare la creşă
Galerie Foto O fetiţă de doar 3 ani a fost terorizată psihic mai multe luni de o infirmieră de la o creşă din sectorul 4 al Capitalei. Din cauza relelor tratamente la care a fost supusă, fetiţa a început să se dea acasă cu...

Unde duce setea de personal, la Administrația Bazinală Prut-Bârlad

Unde duce setea de personal, la Administrația Bazinală Prut-Bârlad
Simona Iancu, celebra angajată a directorului autointitulat „animal politic”, a fost detaşată de la Primăria Vatra Moldoviţei, din judeţul Suceava, la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad din cauza...

31 de senatori și colecția lor privată de bijuterii și opere de artă de 1,7 milioane de euro

31 de senatori și colecția lor privată de bijuterii și opere de artă de 1,7 milioane de euro
Galerie Foto Dacă deputații, dublu ca număr de parlamentari față de Senat, se pot lăuda cu adevărate colecții de ceasuri, bijuterii, opere de artă sau bunuri de valoare de peste 3,5 milioane de euro, aleșii din Camera...

Curat tehnocrat. Talentul, ONG-ul și partidul de tip „nou” îi recomandă pentru funcții guvernamentale

Curat tehnocrat. Talentul, ONG-ul și partidul de tip „nou” îi recomandă pentru funcții guvernamentale
Galerie Foto Împărțeala de funcții de secretar de stat între PNL, USR-PLUS și UDMR intră în linie dreaptă. Negocierile care s-au purtat cu cuțitele pe masă, în perioada anterioară par să se fi...

„Minerii” au pus ochii pe Parcul Național Munții Măcinului 

„Minerii” au pus ochii pe Parcul Național Munții Măcinului 
Galerie Foto În secolul al XIX-lea, Munţii Măcinului din Dobrogea erau una dintre cele mai importante zone de exploatare a granitului, piatra de aici rivalizând cu marmura neagră şi roşie. Exploatarea industrială a...
Serviciul de email marketing furnizat de