x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Sănătatea şi selecţia porumbeilor

Sănătatea şi selecţia porumbeilor

de Alexandru Dragomir    |    03 Oct 2010   •   00:00
Sănătatea şi selecţia porumbeilor
Sursa foto: Arhiva personală/

Înainte de a sosi ora triajului anual la po­rumbeii voiajori, este important să ne amintim că sănătatea nu este aceeaşi la toţi subiecţii din crescătorie, nici la toa­te familiile de porumbei.

Exact ca şi la oameni, şi în lumea animală există subiecţi mai puternici şi alţii mai slabi din punct de vedere al sănătăţii. Cu alte cuvinte există exemplare de o vitalitate uimitoare care fac faţă condiţiilor dificile din iernile cele mai grele, ale concursurilor dure, dar sunt şi foarte multe exemplare, mult mai numeroase, care imediat ce se apropie seara se urcă pe odihnitori, cu capul ascuns în pene şi stau marcate de un aer trist. Toate aceste diferenţe care există între porumbei în crescătoria noastră ţin în mare parte şi de sănătate, de faptul că sănătatea generală a unui porumbel este în directă corelaţie cu sănătatea sa interioară, cea a organelor interne. Sănătatea organică la un porumbel este ereditară.

Astfel, viaţa subiectului este marcată de măsura puterii fizice oferite de sănătatea organică. Nu în ultimul rând, durata vieţii şi succesele în concursuri sunt date de puterea de reproducţie a masculului şi a femelei. Acestea sunt lucrurile care trebuiau spuse şi pe care fiecare columbofil este bine să le cunoască. Ne aflăm la ora la care nu putem să eliminăm un porumbel bătrân în crescătorie dacă acesta a făcut în timp dovada că este o mare valoare. Adică să rămână fertil până la o vârstă înaintată şi să reproducă pui de calitate. Îl amintim aici pe porumbelul „Souillac" al faimosului campion Albert Gorin din Rameignes-Chin, mare specialist al curselor de fond. Acesta a fost un porumbel de valoare chiar şi la vârsta de douăzeci de ani.

Referitor la columbofilii amatori mai tineri, acestora le recomandăm să se gândească bine la alegerea momentului pentru a introduce un porumbel nou în crescătoria lor. Valoarea sportivă nu se exprimă niciodată exclusiv prin posesia unei sănătăţi de fier. Preocuparea pentru o sănătate totală trebuie motivată impe­rativ prin a nu accepta, la momentul selecţiei de la începutul iernii, exemplare slabe în rândul porumbeilor robuşti şi sănătoşi din crescătorie.

Repetăm că un porumbel nu poate fi unul de re­gu­la­ritate dacă nu este fizic sănătos şi dacă are nevoie de foarte multe tratamente pentru a se menţine într-o bu­nă condiţie fizică. Fiecare exemplar se prezintă prin pro­­priile sale mijloace. Pentru a preciza amploarea aces­tor mijloace nu există altă posibilitate decât de a-l po­ziţiona într-o şuşă selectată judicios an de an. Şi cu cât această selecţie se apropie de perfecţiune, cu atât se regăseşte la porumbel mai multă robusteţe şi, de ce nu, longevitate. Întorcându-ne la cazul exempla­re­lor care trăiesc în sălbăticie, trebuie să adăugăm fap­­tul că la aceştia selecţia naturală elimină exempla­rele slabe, fie pe cele la care puterea organică nu este una normală.

Triajul dur la porumbei ne poate ajuta mult în obţinerea unor păsări de valoare într-un interval cât mai scurt de timp, cu toate că sunt destul de pu­ţini crescători care adoptă această metodă dură de se­lecţie. Pentru crescătorii amatori trebuie făcut cu­noscut faptul că marii campioni practică o selecţie du­ră. Tot pentru informarea acestora trebuie decretată o re­gulă de bază: „Selecţia porumbeilor nu trebuie să cu­­noască sentimentalisme. Ea nu ţine seama de origi­ne, nici de splendoarea coloritului animalelor sau al pe­nelor păsărilor. Ea loveşte de moarte exemplarele sla­be!"

Deficienţele fizice ale unui porumbel se pot trans­mi­­te în bine sau în rău în cadrul liniilor şi ele ne dictează nevoia de a căuta mereu elementele clădite pe un fun­dament sănătos şi trainic. Să nu avem remuşcări în eli­­minarea exemplarelor slabe, a celor care nu fac do­vada unor zburători de clasă. Luaţi porumbeii în mâ­nă. Studiaţi-i. Analizaţi cât mai mulţi porumbei şi com­­paraţii apoi cu părinţii şi rudele lor (fraţi, surori etc.). În­­cercaţi apoi să aflaţi câte calităţi fizice trebuie să exis­te la o pasăre pentru a realiza acel echilibru perfect de care are nevoie un porumbel ca să obţină un premiu im­­­portant. Dacă porumbelul este un reproducător care procrează pui lipsiţi de vitalitate, atunci acesta tre­bu­­ie suprimat fără remuşcări şi înlocuit cu unul care ne ofe­ră pui mai sănătoşi, mai compleţi, mai plini de vitalitate.

• Pagină realizată cu sprijinul Federaţiei Române de Sport Columbofil din România

•„Romanian Racing Pigeons" www.rrp.ro

×
Subiecte în articol: atleţii văzduhului