x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Satul chihlimbarului

0
Autor: Carmen Preotesoiu 19 Apr 2008 - 00:00
Satul chihlimbarului


UNIC ● În Buzău se află singurul muzeu din ţară care adăposteşte cea mai frumoasă colecţie de ambră
Odinioară, puteai găsi chihlimbarul de Colţi deopotrivă la gîtul reginelor, sub forma unor impresionante medalioane, dar şi în mîinile nevoiaşilor care, de-ndată ce îl găseau în zgura pădurilor, îl priveau ca pe o mană cerească. Pentru mulţi dintre ei, bobiţele de ambră, odată vîndute, reprezentau singura cale de a-şi asigura traiul pentru cîteva zile bune. Dacă în trecut cu o bucată din "piatra săracului", cum a fost ea numită, puteai să îţi cumperi o căruţă cu lemne, acum, dacă mai poţi lua pe ea o sticlă, două de apă.



UNIC ● În Buzău se află singurul muzeu din ţară care adăposteşte cea mai frumoasă colecţie de ambră
Odinioară, puteai găsi chihlimbarul de Colţi deopotrivă la gîtul reginelor, sub forma unor impresionante medalioane, dar şi în mîinile nevoiaşilor care, de-ndată ce îl găseau în zgura pădurilor, îl priveau ca pe o mană cerească. Pentru mulţi dintre ei, bobiţele de ambră, odată vîndute, reprezentau singura cale de a-şi asigura traiul pentru cîteva zile bune. Dacă în trecut cu o bucată din "piatra săracului", cum a fost ea numită, puteai să îţi cumperi o căruţă cu lemne, acum, dacă mai poţi lua pe ea o sticlă, două de apă.


Nu se mîndresc nici cu frumuseţea crestelor împădurite, nici cu gospodăriile dichisite, îmbrăcate în lemn lăcuit şi bine lustruit. Satisfacţia cea mai mare a locuitorilor comunei Colţi este aceeaşi de mai bine de 100 de ani: răşina aceea cînd galbenă, cînd maronie, în care seva pămîntului a picurat în ea firişoare de culori, un adevărat curcubeu de lumină. Chihlimbarul. Piatra semipreţioasă care a făcut cunoscută zona în întreaga lume. Ambra, după cum i se spune, care nu de mult reuşea, chiar şi printr-o singură bucăţică, să-i scoată pe nevoiaşi din  necazul sărăciei. Cum rămîneau fără bani, cum dădeau fuga prin pădure, scormoneau ba cu mîinile, ba cu tîrnăcoapele pe lîngă rădăcinile copacilor şi era imposibil să nu li se arate în lumina soarelui mult-rîvnitele bobiţe strălucitoare, pe care le vindeau trecătorilor.  


BUN LA TOATE. Dacă în perioada interbelică chihlimbarul ajunsese să coste mai mult decît aurul, acum doar străinii care calcă pragul Muzeului Chihlimbarului aflat în localitate ce se mai arată interesaţi de istoria şi de valoarea pietrei. Tinerii, zărind-o încrustată în vreun cercel sau inel, abia dacă ştiu care-i este denumirea. Vîrstnicii însă păstrează şi acum, după mai bine de 50 de ani de cînd minele au fost închise, cîte o bucăţică de ambră, cît să le aducă bunăstare. "Chihlimbarul era purtat ca talisman, dar, mai mult de atît, era considerat a avea şi puteri tămăduitoare. Dizolvat în ţuică tare şi lăsat la macerat cît să se formeze un soi de tinctură sau în puţină apă ori vin curat de casă, ajuta ba la alungarea guturaiului, ba la vindecarea bolilor de stomac sau de ficat. "Am auzit şi eu de la părinţii mei că dacă înghiţeai zilnic cîte o bucăţică de răşină dintr-aceea rinichii funcţionau mai bine", povesteşte ghidul muzeului, doamna Nica Viorica.


"ROMANITUL", UNIC ÎN LUME. Nea Gheorghe Cristian este unul dintre cei care, copil fiind, străbătea munţii în căutarea bucăţilor de chihlimbar. Pe masa lui de lucru au apărut unele dintre cele mai mari bucăţi din "piatra soarelui", după cum au numit-o localnicii. "Cea mai mare piatră care se află în colecţia de la muzeu cîntăreşte aproape 1,8 kg. Eu am fost cel care a cumpărat-o de la omul care a găsit-o. Fiind secretar la Primărie, auzisem că se vrea înfiinţarea muzeului şi atunci strîngeam de pe la oameni, contra cost, bucăţi de ambră. Am plătit pe ea 2.500 de lei, bani cu care omul şi-a învelit toată casa cu ţiglă, în condiţiile în care un salariu considerat bun era doar de 300 de lei", povesteşte bărbatul de 84 de ani. El este de altfel şi printre puţinii care au meşterit o bucată de chihlimbar negru-verde, "romanitul", după cum au numit-o savanţii, atît de rar întîlnită şi cu atît mai preţioasă, unicat în toată lumea. "Am cumpărat bucata de la cineva şi am făcut nepoatei mele brăţară şi cercei. O adevărată minunăţie", ne spune străbunicul. Şi nu-i de mirare, căci aflăm din vorbele soţiei sale că tare priceput era în a şlefui bucăţile de chihlimbar cu "piatră de luciu", ba, mai mult, şi-a construit special o mşinărie care să-i înlesnească munca. Tanti Sonia, soţia lui nea Gheorghe, se strecoară tiptil în camera alăturată şi cît ai zice peşte aduce în braţe o cutie de sticlă în care a pus la păstrat fotografiile rotunde, din care cei doi soţi ne privesc, pregătite pentru a împodobi crucile de mormînt. Alături de ele, asemenea unui talisman, au strecurat singurele două bucăţi de chihlimbar rămase de pe vremea cînd satul era răscolit în lung şi-n lat de căutători, precum şi colierul format din zeci de biluţe ruginii dăruit de soţul său după ani buni de căsnicie.


CADOU AL ELENEI CEAUŞESCU. Nea Gheorghe vorbeşte apăsat. Ştie că vremurile de odinioară, în care tot anul se căuta cea mai mare şi mai strălucitoare bucată de chihlimbar pentru a fi transformată într-o bijuterie impunătoare pentru ziua Elenei Ceauşescu, darul din partea Buzăului, nu au să se mai întoarcă niciodată. Acum, sătenii îşi duc traiul cu amintirea febrei cînd zeci de oameni de prin toate părţile plecau cu noaptea în cap la "vînat" de bogăţie. De altfel, înainte ca savantul român Murgoci să descopere că răşina ce îmbogăţea pădurile din Colţi era de fapt o piatră semipre-ţioasă, oamenii o foloseau drept tămîie. Poate de aceea o preţuiau mai mult decît pe aur, fiind convinşi că "în apele lui sălăşluieşte însuşi Dumnezeu". Ulterior, vreme de 10 ani, pînă în 1937, Dumitru Grigorescu a fost românul care a început să extragă ambra în mod organizat şi legal. Falimentul însă a survenit uşor, căci oamenii, văzînd cît de valoroasă era răşina, nu ştiau pe unde să o mai ascundă, doar-doar vor pune şi ei mîna pe nişte bani.


SALVAREA TATĂLUI. Tanti Elisabeta a împlinit de curînd 75 de ani. Timp îndelungat a păstrat cu sfinţenie într-o batistă curată bucăţile mici de chihlimbar dăruite de tatăl său încă de cînd era copil. De-ndată ce părintele său s-a îmbolnăvit, s-a gîndit că e timpul să le dăruiască mai departe, căci, zice ea, "dar din dar se face rai, iar tatăl meu avea nevoie de o minune". Astfel că, într-o zi, a luat batista, a strecurat-o în sacoşica mică pe care o avea pregătită pentru drum şi, de-ndată ce a păşit pragul spitalului, zice ea, "am ştiut că trebuie să dăruiesc chihlimbarul doctorului". Tatăl său avea să supravieţuiască. Că a fost puterea ambrei sau pură întîmplare, femeia nu s-a întrebat niciodată. Cert este că nu a încetat niciodată să creadă în puterea miraculoasă pe care piatra aceea brună a avut-o de-ndată ce a pus-o în mîinile omului care i-a salvat tatăl.


Din vremurile trecute, în satul de chihlimbar a rămas doar amintirea căutătorilor şi a credinţei că o bucăţică de răşină păstrată pe noptieră avea să te păzească de boli şi de necazuri. Acum, doar copiii la care au ajuns poveştile de odinioară despre chihlimbar mai scormonesc printre frunze, în pămîntul jilav, după ploaie, în speranţa că vor găsi bobiţele preţioase. În mintea doamnei Nica a apărut imaginea "micilor afacerişti": "Îi vezi la marginea drumului, murdari pe mîini de pămînt, întrebînd fericiţi, asemenea nevoiaşilor de pe vremuri: «Chihlimbar de Colţi, ieftin şi bun, chihlimbar de Colţi, ... nu doriţi?»"


Simbol

Perioada de vîrf a chihlimbarului a fost pe vremea regalităţii, cînd bucăţi de chihlimbar erau dăruite la ocazii speciale. "Naşa, atunci cînd mergea să spele copilul, punea în scăldătoarea pruncului şi o bucăţică de ambră, pentru ca cel mic să aibă parte de noroc. La Expoziţia Universală de la Paris din 1867, România şi-a ales ca simbol, alături de "Cloşca cu puii de aur", şi ambra brună cu reflexe verzulii, varietate unică şi veche de peste 30 de milioane de ani. Succesul a fost uimitor, România obţinînd pentru cele expuse medalia de aur. Ulterior, tot la Paris, în 1932, inginerul Dumitru Grigorescu, cel care a prelucrat ambra industrial (1927-1937), avea să-i ofere personal reginei Angliei un medalion de chihlimbar în care erau conservate insecte. De asemenea, celebra pipă a lui Stalin a fost realizată tot din chihlimbarul românesc, prelucrat de inginerul Grigorescu.


Singurul muzeu din ţară

Peste 300 de piese de chihlimbar se află aşezate în cutii de sticlă, în cadrul Muzeului Chihlimbarului, o casă ţărănească, cu încăperi reci şi întunecoase. Colecţia de chihlimbar de la Colţi, unică în ţară, cuprinde bucăţi în stare brută, dar şi bucăţi prelucrate. Deşi rosturile de chihlimbar de la Colţi sunt înguste şi sărace, nicăieri în lume nu se întîlnesc atîtea nuanţe de culori, de la negru opac la negru-verde, negru-galben, maron sidefat pînă la galben strălucitor. Chihlimbarul este o răşină fosilă divers colorată provenită din mai multe specii de pini. Vîrsta sa este estimată la 50-60 de milioane de ani, iar în structura chihlimbarului se găsesc adesea fosile animale sau vegetale.



Citeşte mai multe despre:   reportaj,   chihlimbar,   colti,   chihlimbarul

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Partidul incoruptibililor și poveștile sale de pușcărie

Partidul incoruptibililor și poveștile sale de pușcărie
Galerie Foto După Adrian Năstase și Liviu Dragnea, foști președinți ai Camerei Deputaților, și Bogdan Olteanu, care a deținut aceeași funcție, a fost condamnat definitiv la închisoare, într-un dosar instrumentat de DNA....

Securitatea aprovizionării cu gaze naturale, dependentă de dezvoltarea resurselor interne 

Securitatea aprovizionării cu gaze naturale, dependentă de dezvoltarea resurselor interne 
Galerie Foto  În ultimii ani, piaţa gazelor naturale a fost bruscată printr-o serie de iniţiative legislative care au avut un efect negativ atât asupra producătorilor, cât şi a consumatorilor. Măsurile impuse din...

Magie: cum dispar 307,5 milioane de euro în 4 minute

Magie: cum dispar 307,5 milioane de euro în 4 minute
Mai mulți patroni care nu vor primi ajutorul din bani europeni, promis de Guvernul României, se pregătesc să depună plângere penală pentru a se ancheta modul în care a fost organizată operațiunea pentru...

Fiul lui „Corruption! Corruption!”, protector al coruptului din Băneasa

Fiul lui „Corruption! Corruption!”, protector al coruptului din Băneasa
Galerie Foto Presa americană a dat publicității un plan de afaceri, promovat de fiul fostului vicepreședinte al SUA Joe Biden, Hunter Biden, în sprijinul unui megaconcern chinez care dorea să dezvolte business-uri majore în ma...

Dr. Elena Ciupercă: În 60% din cazuri, medicamentele antisecretorii sunt folosite nejustificat

Dr. Elena Ciupercă: În 60% din cazuri, medicamentele antisecretorii sunt folosite nejustificat
Galerie Foto Medicamentele de tipul Omez/Omeran/Controloc sunt foarte populare, iar mulți oameni le consideră un fel de panaceu pentru orice fel de problemă a stomacului. Fie că sunt prescrise de medic, recomandate de farmacist...

Cu masca pe față, călcând pe Dealul Mitropoliei. „Am ajuns să-mi fie frică că mă îmbolnăvesc sfinții?”

Cu masca pe față, călcând pe Dealul Mitropoliei. „Am ajuns să-mi fie frică că mă îmbolnăvesc sfinții?”
Galerie Foto La Sfântul Dimitrie s-a mers ca la secţia de votare. Cu buletinul la vedere şi recitând CNP-ul. Jandarmii au fost mulţumiti: nu au existat fraude. Dar au existat bătrâni triști: erau sub...

Fractura de claviculă nu se repară cu ghips

Fractura de claviculă nu se repară cu ghips
Fost preşedinte al României, profesorul doctor Emil Constantinescu a căzut în casă pe o podea spălată şi udă. S-a ales cu un traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula,...

Afacerile „greilor” sistemului. Coldea și-a deschis firmă de consultanță. Foștii săi adjuncți fac profituri pe piața privată

Afacerile „greilor” sistemului. Coldea și-a deschis firmă de consultanță. Foștii săi adjuncți fac profituri pe piața privată
Galerie Foto Celebrul general Florian Coldea, fostul șef militar al Serviciului Român de Informații, de numele căruia sunt legate, printre altele, protocoalele încheiate de serviciul secret și instituțiile din justiție și pr...

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări
Galerie Foto Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 rep...

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...
Serviciul de email marketing furnizat de