Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poliția Română și polițiștii din mai multe țări urmăresc o rețea care folosește tehnici sofisticate de inducere în eroare a victimelor, accesând bazele de date ale băncilor și oferind credite fictive sau determinându-i pe cei contactați telefonic să creadă că altcineva a făcut un credit pe numele lor. Astfel, victima poate oferi datele personale și accesul la conturile din bănci, crezând că a fost contactată de un angajat, de pe numerele de telefon al companiei, care poate fi verificat. Apelurile sunt, însă, clonate, iar persoanele care intră în posesia datelor pot fura banii din conturile victimelor.
Atacurile cibernetice s-au înmulțit, în ultimii ani, pe măsură ce tehnologia avansează, iar infractorii intră în posesia mai multor metode prin care își pot păcăli victimele. Până acum se clonau site-uri și se creau materiale publicitare false, cu ajutorul Inteligenței Artificiale, sau se puteau modifica adresele celor care comiteau infracțiuni pe internet, prin IP fals.
Relativ recent au început să se folosească și numerele de telefon, pentru contactarea directă a victimelor de către infractori. Polițiștii care se ocupă cu depistarea infracțiunilor pe internet spun că rețelele care folosesc astfel de metode, sunând de pe numerele de telefon ale unor bănci sau Instituții Financiare Nonbancare (IFN) sunt foarte greu de găsit, pentru că nu operează niciodată pe teritoriul țării în care fac victime, iar tehnologiile de ultimă generație prin care pot suna de pe numerele de telefon ale companiilor nu pot fi depistate. Pentru prinderea infractorilor, polițiștii din țările afectate de acest fenomen colaborează neîntrerupt.
Au angajat personal din țările vizate
Grupurile infracționale organizate care sunt căutate acum de polițiști au creat call-center-uri în care au angajat vorbitori nativi ai limbilor țărilor în care fac victime. Dar folosesc și alte mijloace tehnice, pentru inducerea în eroare a celor vizați de escrocherii. De exemplu, pe mesageria telefonului victimei vizate de infractori intră, simultan, mesaje de la mai multe IFN-uri care anunță că a fost aprobată cererea de credit și oferă un cod unic de identificare pe care victima îl accesează și astfel trimite datele din telefon către rețeaua infracțională. Dacă nu deschide mesajele, este sunată din call-center de către o persoană instruită să discute la fel ca angajații reali ai instituțiilor bancare, iar persoana cere datele victimei.
Speriate că s-au deschis conturi pe numele lor, victimele pot intra în panică, oferind toate datele pe care le cere persoana de la call-center. Punerea în scenă a conversației este făcută cu foarte mult talent actoricesc și regizoral, pentru că operatorii de la call-center folosesc același limbaj precum cei reali, iar de fiecare dată se aude în telefon zgomotul specific unui call-center cu mulți angajați, astfel încât victima nu are suspiciuni că ar vorbi cu un fals angajat.
Din fericire, în urma campaniilor făcute de Poliția Română și de mass-media, un număr destul de mare de români au știut cum să se ferească de aceste atacuri. Nu au intrat în panică și nu au oferit datele personale sau bancare, preferând să verifice apelul, sunând la băncile sau la IFN-urile respective, chiar dacă numerele de telefon de la care au fost apelați erau aceleași.
Cum procedează infractorii
„Am primit, simultan, 3 mesaje, de la IFN-urile HoraCredit, CreditPrime și Credit7, cu texte similare, prin care mi se ofereau coduri de acces la o finanțare pe care aș fi solicitat-o, iar după un minut m-a sunat o femeie care vorbea exact ca un angajat al unui call-center de bancă. I-am explicat că nu am solicitat niciun credit și am întrebat dacă există datele mele personale pe vreun contract, explicându-i respectivei că deja am raportat mesajele la Infracțiuni pe Internet. Probabil că s-a speriat, pentru că m-a asigurat că în baza de date pe care o are este doar numărul meu de telefon”, spune Cati, potențială victimă care a raportat incidentele, înainte de a oferi date personale.
Dar infractorii nu s-au oprit aici și au mai încercat o dată, după două ore de la primul apel. „Apoi am fost sunată de pe numărul de telefon al băncii Unicredit, de către un cetățean moldovean sau ucrainean, după accent, care încerca să mă convingă de faptul că am un cont deschis pe 20 mai, dar după ce i-am explicat că bate câmpii m-a-njurat și mi-a-nchis. N-a mai apucat să-mi ceară datele personale, pentru că i le cerusem eu și i-am explicat că legea pe care o invocă nu există. Am sunat apoi la Unicredit și mi s-a confirmat că nu se înregistrase niciun apel din centrala lor către numărul meu de telefon, dar și că mai multe persoane au sunat la bancă, în ultimele două zile, să raporteze astfel de încercări de fraudă”, mai spune aceasta.
Și Gabriela, din Mangalia, spune că a fost contactată de mai multe ori de astfel de indivizi, în ultimul an și jumătate, iar de două ori a stat de vorbă cu același cetățean moldovean sau ucrainean, vorbitor de limba română, pe care l-a și recunoscut într-o înregistrare a convorbirii telefonice. „Nu am oferit date personale, dar am sunat la băncile respective și am constatat că nu prea sunt interesate de această problemă. Am scris pe Facebook, pentru a-i putea avertiza și pe ceilalți, dar am văzut că băncile nu au dat anunțuri, așa cum mă așteptam”, spune Gabriela.
Poliția Română a informat populația de două ori, anul acesta, în luna martie și în luna mai, în legătură cu aceste practici ale infractorilor. Chiar dacă o rețea este depistată, fiind oprită, aceleași metode vor fi folosite în continuare și de alții, iar singura posibilitate care le rămâne victimelor de a se apăra de furtul datelor și al banilor din conturi este să nu ofere detalii celor care îi contactează prin SMS, e-mail sau telefonic.
