Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procentual, România are cea mai extinsă diaspora din Uniunea Europeană - circa 15% din totalul populației, cu peste 3,1 milioane de cetățeni înregistrați ca rezidenți în alte țări europene, conform celor mai recente date Eurostat. La acest număr se adaugă românii stabiliți în afara UE, cei care au renunțat la cetățenia română și cei care nu sunt declarați ca rezidenți în alte țări. Alte calcule arată că diaspora românească ar număra între 6 și 10 milioane de cetățeni, la nivel internațional. Numărul real al românilor care trăiesc în afara țării nu este cunoscut, cu exactitate, iar metodele de calcul sunt diferite. În ultimul an s-au întors în țară peste 220.000 de români, dar mulți continuă să rămână în țările bogate care le oferă posibilitatea de a avea câștiguri financiare mai mari decât în România. Programele guvernelor țării noastre pentru stimularea diasporei de a se întoarce în țară nu au dat rezultate notabile.
Conform rezultatelor recensământului din 2021, populația României era de 19.053.815 locuitori, dar estimările actuale, bazate pe analizele Institutului Național de Statistică, la nivelul anului 2024, arată că sunt peste 21,8 milioane de români, incluzând și populația plecată temporar din țară.
Statisticile sunt făcute anual atât de INS, la nivel național, iar la nivel internațional, calculele sunt făcute atât de Eurostat, cât și de OECD și de ONU. Conform calculelor făcute de ONU, diaspora românească depășește 4,5 milioane, la nivel internațional.
Numărul românilor din diaspora variază, în funcție de modul de calcul, dar estimările din ultimii ani indică circa 10 milioane de români care trăiesc în alte state, dintre care în jur de 5,6 - 9,7 milioane sunt considerați a fi în diaspora, cei mai mulți fiind stabiliți în Italia (peste 1 milion), Germania (peste 900.000), Spania (peste 640.000) și Marea Britanie (peste 550.000).
Numărul exact este greu de stabilit, populația fiind în continuă mișcare, la care se adaugă și copiii - născuți în România sau de origine română - și înregistrările oficiale. Din raportările Ministerului Afacerilor Externe și mai multe studii recente reiese că numărul românilor cu domiciliul în străinătate ajunge la 6 milioane, la care se adaugă comunitățile istorice.
În ultimii, programele guvernelor României pentru readucerea românilor înapoi par să fi eșuat, după investiții de zeci de milioane de euro din fonduri europene. În același timp, statul român profită în continuare de banii trimiși de românii din diaspora în țară - în medie, circa 5 miliarde de euro anual, în ultimii 12 ani.
Fonduri europene pentru integrarea diasporei
O finanțare de 30 de milioane de euro a fost făcută prin Programul „Diaspora Start-Up”, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni. Banii au fost alocați prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, având ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetățenilor români din diaspora și a celor recent reîntorși în țară.
Schema de antreprenoriat a vizat crearea unei oportunități de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilitățile (antreprenoriale și/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în țară.
Banii s-au dat pentru cetățeni români cu vârsta minimă de 18 ani care au îndeplinit criteriile de eligibilitate: dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puțin 1 an în ultimii 3 ani, condiția fiind să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Alte criterii pentru accesarea fondurilor au fost dovada unei experiențe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experiența profesională, în domeniul vizat.
1.000 de români repatriați cu 30 milioane de euro
Astfel, cetățenii români din diaspora au putut primi un grant de maximum 40.000 de euro, în două tranșe, plus 10.000 de euro primă de relocare în țară, pentru deschiderea unei afaceri în România, dar numai prin intermediul unor administratori de schemă și în urma unor cursuri de formare, după câștigarea unor concursuri de planuri de afaceri etc. foarte puțini s-au calificat pentru a obține acest ajutor din bani europeni - mai exact, prin programele Diaspora Start-Up din perioada 2014-2020 și, ulterior, prin Start-up Nation Diaspora, românii care s-au întors din străinătate au înființat 1.065 de firme, cu sprijinul fondurilor europene, majoritatea fiind create în cadrul primei scheme de finanțare. Dacă start-up-urile rămân profitabile și după perioada de implementare, iar românii care le-au înființat rămân în țară, în continuare, se poate considera că s-au investit 30 de milioane de euro din bani europeni pentru a aduce în țară puțin peste 1.000 de cetățeni din cei peste 10 milioane de români care trăiesc în străinătate.
Pentru anul 2026, principalele oportunități pentru beneficiarii din diaspora sunt incluse în Pilonul II al programului Start-Up Nation, finanțat prin Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021-2027.
Tendințe de întoarcere sau de schimbare a țării
Cifrele Eurostat arată că în ultimul an s-au întors din diaspora peste 220.000 de români - circa 2% din totalul estimat de 10 milioane de români din diaspora, la nivel internațional sau 6,5% din totalul diasporei românești înregistrate oficial în UE. Procentul este infim, comparativ cu cei care continuă să rămână în țările în care trăiesc sau caută o țară mai bogată, unde să poată câștiga mai mulți bani. Tendința despre care vorbesc analiștii este aceea de mutare dintr-o țară a Europei de Vest în alta, preferate acum fiind Marea Britanie și Germania.
În ultimii 10 ani, comunitatea de români din Germania s-a dublat, ajungând la peste 900.000 de cetățeni stabiliți legal în cea mai bogată țară a UE, dar se ia în considerare și un număr foarte mare de români care au devenit cetățeni germani și nu mai apar în statisticile diasporei din această țară, fenomenul fiind similar în toate statele în care există diaspora românească.
Există și un număr mare de copii născuți în străinătate, cu cel puțin un părinte român - peste 370.000 de copii în perioada 2014-2024, înregistrați şi în România, ceea ce se poate interpreta ca o tendință de întoarcere în țară, în viitorul apropiat. Numărul mare de români care s-au întors în țară arată o tendință de repatriere, dar este încă slab susținută procentual, o tendință mai pronunțată fiind cea de migrație dinspre Italia și Spania către Marea Britanie și Germania.
Citește pe Antena3.ro
