Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comportamentul companiei lui Elon Musk, care a declanșat o grevă istorică la fabrica sa de producție din Suedia prin refuzul de a se angaja în negocieri colective, este evidențiat în Indicele drepturilor globale 2024 (Global Rights Index 2024) ca un exemplu de încălcare a drepturilor de negociere colectivă care au avut loc în mai mult de jumătate din țările europene. La nivel global, România și Brazilia sunt singurele țări care și-au îmbunătățit ratingul în ceea ce privește respectarea drepturilor sindicale.
Dreptul la grevă este încălcat în trei sferturi din țările europene, iar această atitudine a guvernelor față de sindicate face parte dintr-o „deteriorare pe termen lung” a respectării drepturilor lucrătorilor în Europa. „Continentul nostru a cunoscut «cea mai gravă scădere» a drepturilor sindicale de la publicarea primului indice al drepturilor globale ale angajaților în 2014, arată Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) într-un raport.
Guvernul Finlandei vrea să limiteze grevele la o singură zi și a subminat negocierile salariale. Toate acestea fac parte din ceea ce raportul publicat denumește un „atac fără precedent asupra modelului social nordic”.
CES face apel la viitoarea Comisie Europeană
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a cerut ca noua Comisie Europeană să apere și să promoveze drepturile sindicale și ale lucrătorilor, inclusiv dreptul universal de organizare, accesul sindicatelor la locurile de muncă, dreptul de a negocia colectiv și dreptul la grevă. „Este crucial să abordăm problemele expuse în acest raport prin interzicerea accesului companiilor care refuză să respecte drepturile lucrătorilor, cum ar fi negocierea colectivă, la fonduri de bani publice.
Constatări pentru Europa ale Indexului drepturilor globale 2024
- 73% din țări au încălcat dreptul la grevă.
Citește pe Antena3.ro
„La deteriorarea generală în regiune au contribuit incriminarea grevelor și stigmatizarea greviștilor în Belgia și Franța, precum și utilizarea unei definiții excesiv de largi a serviciilor esențiale pentru a restricționa sau interzicerea grevelor în Albania, Ungaria, Moldova, Muntenegru și Regatul Unit”.
- 54% din țări au încălcat dreptul la negociere colectivă.
„Timp de luni, în 2023, sindicatul suedez IF Metall a încercat să angajeze Tesla în negocieri colective, în timp ce compania a refuzat cu insistență și și-a menținut poziția ostilă antisindicală. Angajatorii [de asemenea] au exploatat legi slabe pentru a evita negocierile colective în țări europene, inclusiv Grecia și Țările de Jos”.
- 41% din țări au exclus lucrătorii de la dreptul de a înființa sau de a adera la un sindicat.
„Angajatorii din Armenia și Polonia s-au amestecat în alegerile sindicale, în timp ce sindicatele galbene (acele sindicate controlate din spate de patronate - n.red.) au fost create în Armenia, Grecia, Țările de Jos și Macedonia de Nord pentru a împiedica reprezentarea independentă a lucrătorilor”.
- Europa a înregistrat cea mai mare scădere dintre toate regiunile, de la un rating de 1,84 (din maximum 5) în Global Rights Index din 2014 la 2,73 în 2024.
„Această coborâre continuă indică faptul că modelul social european «centrat pe lucrători» este demontat în mod activ de guverne și întreprinderi, cu implicații grave în regiune și există riscul ca acesta să declanșeze o cursă globală spre deteriorarea drepturilor lucrătorilor”.
„În Europa, suntem pe bună dreptate mândri de modelul nostru social, care are în centrul său dreptul lucrătorilor de a se asocia în sindicate și de a negocia colectiv pentru salarii și condiții de muncă mai bune. Cu toate acestea, acest raport arată clar că modelul nostru social este erodat într-un ritm alarmant de șefi răi precum Elon Musk și guverne antimuncitori precum cel din Finlanda. Aceasta este o rețetă de a supraalimenta inegalitatea pe care extrema dreaptă prosperă și de a distruge democrația la locul de muncă. Rezultatele alegerilor europene arată că trebuie să ne apărăm și să ne reconstruim modelul social. Acest lucru ar trebui să înceapă cu interzicerea companiilor de a primi bani publici dacă refuză să se angajeze în negocieri colective”.
Esther Lynch, secretarul general al CES
În 32% din țările europene, lucrătorii nu au avut anul trecut acces sau au avut acces restricționat la justiție.
România și-a îmbunătățit poziția
La nivel global, 13 țări și-au văzut ratingurile deteriorate în 2024:
Costa Rica, Finlanda, Israel, Kârgâzstan, Madagascar, Mexic, Nigeria, Qatar, Federația Rusă, Arabia Saudită, Sudan, Elveția și Venezuela. În același timp, doar două țări - Brazilia și România - și-au îmbunătățit evaluările în Global Rights Index 2024. Țara noastră a primit ratingul 3, după ce în precedentul raport fusese notată cu un rating de 4, în condițiile în care ratingul de 5 este cel mai prost. Ratingul 3 înseamnă „violarea repetată a drepturilor” angajaților, după ce notarea cu ratingul 4 însemna „violarea sistematică a drepturilor” angajaților. Cel mai bun rating - 1 - l-au obținut Austria, Danemarca, Germania, Islanda, Irlanda, Italia, Norvegia și Suedia, iar acest lucru înseamnă „violarea sporadică a drepturilor” angajaților.
Asocierea sindicală în zona privată, greu de făcut în România
În ceea ce privește România, ea este pe ultimele locuri din UE când vine vorba de angajați înscriși în sindicate, iar dintre cei care sunt înscriși, cei mai mulți sunt companiile mari, în general cu capital străin, sau la stat. La firme mici nu prea există sindicate, pentru că noua Lege a dialogului social, intrată în vigoare în decembrie 2022 după mai bine de 3 ani de la inițierea sa (Legea nr. 367/2022), continuă să blocheze acest lucru. Conform legii, pentru a înființa un sindicat este nevoie de minimum 10 salariați. Cum majoritatea IMM-urilor și microîntreprinderilor românești au un număr mai mic de angajați, acest lucru nu se poate face. Tot legea precizează că dacă nu există minimum 10 care să semneze actul de înființare, atunci trebuie adunați 20 de salariați de la firme diferite, dar cu același profil de activitate. Pe de altă parte, noua lege impune obligativitatea tuturor angajatorilor cu un număr de cel puțin 10 angajați de a iniția negocierea colectivă, sub sancțiunea aplicării unei amenzi contravenționale cuprinse între 15.000 și 20.000 de lei.
Tot mai puțin români sunt sindicalizați
Ca și sindicatele din multe țări din Europa Centrală și de Est, sindicatele românești de după 1990 s-au confruntat cu scăderea continuă a numărului de membri. Dacă la începutul anilor ’90 gradul de sindicalizare al angajaților era de 90%, astăzi vorbim doar despre 23%, arată o analiză publicată de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Odată cu schimbarea legislației muncii în 2011, dialogul social s-a deteriorat, și în ciuda solicitării de a schimba această legislație, modificarea s-a produs abia în decembrie 2022. De-a lungul anilor, pierderea legitimității interne și slăbiciunea organizațională au erodat treptat capitalul politic al sindicatelor. Aceasta a făcut ca sindicatele să nu poată rezista reformelor structurale anunțate de guverne, care, printre altele, au adus și schimbarea legislației muncii și sociale. Încercările sindicatelor de a organiza proteste au scos la iveală capacitatea lor slabă de mobilizare internă, cea ce a subminat eforturile de a exercita presiuni politice. Chiar dacă sindicatele continuă să participe la trilaterala negocierilor alături de Guvern și patronate, precum și la dezbaterile parlamentare cu privire la cele mai relevante proiecte pe teme de interes pentru ele, capacitatea lor de a influența procesul legislativ este destul de limitată, subliniază analiza citată. „Slăbiciunile interne sunt însoțite de o pierdere a legitimității și de încrederea publică scăzută”, arată documentul citat, dar subliniază totuși că atitudinea societății față de sindicate a continuat să se consolideze.
Angajații din sectorul public se bat cu statul, angajații de la privat se luptă cu morile de vânt
În acest an, au ieșit în stradă să protesteze pentru obținerea de majorări salariale profesori, angajați din sectorul medical, funcționari de la Ministerul Finanțelor, cei de la ANAF, angajați ai Institutului de Statistică, salariați din administrațiile locale și chiar angajații Guvernului, polițiștii etc. Practic, cam tot ce înseamnă salariați în sectorul public au ieșit în stradă pentru a cere salarii mai mari. În schimb, judecând după numărul protestelor în sectorul privat, am putea crede că doar miere și lapte curge aici. De exemplu, anul acesta am asistat la un singur protest într-o companie privată. Este vorba despre protestul din luna martie al angajații Carrefour România care au protestat în țară și la sediul companiei pentru salarii mai mari. În ceea ce privește companiile mici, aici nu s-a înregistrat niciun protest, pentru că în această zonă negocierile pe salarii cu patronii se poartă după modelul: „Ceri salariu mai mare, te dau afară. Faci grevă, te dau afară”.
Conflict de muncă între Tesla și angajații săi din Suedia
La sfârșitul anului trecut, angajații de la fabrica Tesla din Suedia au declanșat o grevă după ce reprezentanții producătorului american de mașini electrice au refuzat să se angajeze în negocierea contractului colectiv de muncă. La acest protest s-au afiliat și alte sindicate ale angajaților care lucrează într-o formă sau alta pentru fabrica Tesla. Ulterior, în cursul lunii martie a acestui an, Tesla a dat în judecată agenția suedeză de transport, acuzând-o de un „atac discriminatoriu” la adresa sa, după ce greva declanșată de angajații săi, care a atras mai multe acțiuni industriale secundare din partea altor sindicate, a împiedicat noile sale vehicule să obțină plăcuțe de înmatriculare în Suedia. Procesul a fost văzut ca o escaladare a conflictului dintre cele două părți. Aproximativ 90% din toţi angajaţii din Suedia sunt acoperiţi de contractele colective de muncă, care reglementează salariile, concediile, plata orelor suplimentare şi alte condiţii.
