Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bilanțul este unul mai mult decât îngrijorător, deoarece arată că nu mai puțin de 218 acte normative promulgate anul acesta sunt apanajul Executivului, iar doar 91 de legi sunt emanate de senatorii și deputații aleși prin vot de cetățeni. Mai mult, tot de la începutul acestui an, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a adoptat nu mai puțin de 188 de Ordonanțe de Urgență, cam una la două zile. Constituția României statuează că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului, iar Guvernul poate legifera, prin delegare, numai în situații excepționale.
Situație incredibilă cu privire la modul în care, în anul 2022, a ajuns să se legifereze în România. Potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul Camerei Deputaților, care ține evidența la zi a actelor normative adoptate de Parlamentul României și care au fost publicate deja în Monitorul Oficial al României, după promulgarea lor de către președintele Klaus Iohannis, Legislativul a adoptat, în aceste 11 luni și jumătate ale anului în curs, un număr de 309 legi.
Practic, ar veni cam puțin mai mult de o lege pe zi, de la debutul anului 2022. Intrând însă în profunzimea lucrurilor și analizând lege cu lege ceea ce s-a publicat deja în Monitorul Oficial, „Jurnalul” a constatat o practică legislativă mai mult decât neobișnuită într-un stat constituțional. Nu Parlamentul, ci Guvernul este cel care legiferează în România. La un calcul simplu, din cele 309 legi adoptate de Parlament, de la începutul anului în curs, nu mai puțin de 218 acte normative sunt inițiate de Executiv, fie prin emiterea unor Ordonanțe de Urgență care, ulterior, au fost aprobate de Legislativ prin legi speciale, fie sunt direct inițiative legislative lucrate la Palatul Victoria, Legislativul doar trecându-le prin comisii și, ulterior, prin plenurile celor două Camere.
Ordonanțe, fără număr
Astfel, potrivit bazei de date citate, de la începutul acestui an, Parlamentul României a adoptat nu mai puțin de 32 de legi care vizează modificarea și completarea unor Ordonanțe de Urgență ale Guvernului. Este vorba despre Ordonanțe de Urgență adoptate de Executiv atât în cursul anului curent, cât și în cursul anilor 2019, 2020 și 2021.
La aceste 32 de legi de modificare și completare a ordonanțelor, Parlamentul României a adoptat, de la începutul acestui an, nu mai puțin de 112 legi prin care au fost aprobate Ordonanțele de Urgență ale Guvernului. Iar de această dată, sunt legi care au aprobat OUG-uri adoptate de către Executiv chiar și în anii 2017 sau 2018, cele mai multe fiind însă emanate de Palatul Victoria în timpul mandatelor lui Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.
Pe lista acestor acte normative am identificat, spre surprinderea noastră, și opt legi adoptate de Parlament, care au fost promulgate de președinte și care vizează respingerea unor Ordonanțe de Urgență ale Guvernului. Însă nu este vorba despre o lege care să respingă vreo Ordonanță de Urgență emisă de actualul Guvern, ci despre OUG-uri adoptate de guvernele care au fost în funcție anterior, începând cu anul 2017 și până în anul 2021.
Cele mai importante inițiative legislative au ca autor Guvernul
Ne-am așteptat, cum era și firesc, ca aceste 144 de legi care vizează ordonanțele de urgență să fie singura interferență a Guvernului în activitatea de legiferare a Parlamentului României în anul 2022. Ce să vezi, nu este deloc așa!
Pe lista celor 309 acte normative adoptate există nu mai puțin de 65 de legi al căror inițiator este… Guvernul României. Interesant este că printre aceste legi promovate de la Palatul Victoria se află și acte normative care vizează activitatea unor instituții care se află în subordinea Parlamentului, cum ar fi cazul Legii 190/2022, care se referă la modificarea legislației care privește activitatea Consiliului Național al Audiovizualului, a Societății Române de Radiodifuziune sau a Societății Române de Televiziune.
Multe acte normative inițiate de Executiv ca proiecte de lege, trecute formal prin votul Parlamentului, sunt legi de ratificare a unor tratate, acorduri sau convenții internaționale sau pentru punerea în aplicare a unor directive ale Uniunii Europene. Însă Guvernul și-a trecut prin Parlament foarte multe legi care, în mod normal, ar ține de activitatea legislativă a celor două Camere.
Cu greu, parlamentarii au „scremut” 91 de legi proprii
Fără a le putea evidenția pe toate, menționăm aici Legea pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Legea privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor, Legea privind Organizarea Judiciară, Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, regimul juridic al plantelor, participarea studenților și elevilor MAI la activități în străinătate, legislația privind RCA, reglementarea activităților prestatorului casnic, contracte finanțate de BEI, legislația privind Poliția Română, protecția copilului și a persoanelor cu dizabilități intelectuale, modificarea Codului Penal, a Codului Civil sau legislația privind reducerea riscului seismic al clădirilor. Toate aceste proiecte de lege au fost inițiate de Guvernul României și au devenit legi promulgate.
Cu ce a mai rămas Parlamentul, după ce a votat modificări, adoptări sau respingeri de Ordonanțe de Urgență ori legi inițiate de Executiv? Cu 91 de legi ai căror inițiatori sunt senatorii și deputații aleși ai României, dintr-un total de 309 acte normative promulgate în anul 2022.
Constituția României reglementează lucrurile exact pe dos decât se întâmplă în realitate
Potrivit Constituției României, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. În acest moment, în Legislativ funcționează nu mai puțin de 466 de senatori și deputați aleși prin vot de către cetățeni.
Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă, printr-o lege de abilitare emisă de Parlament, „numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.
Ordonanţa de Urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere, care decide, de asemenea, în procedură de urgenţă. Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
Doar Avocatul Poporului poate ataca la CCR Ordonanțele de Urgență
Spre deosebire însă de legile ordinare sau organice pe care le adoptă Parlamentul și care pot fi atacate la Curtea Constituțională de unul sau mai multe grupuri parlamentare, de președinții celor două Camere, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de premier sau de Președintele României, Ordonanțele de Urgență intră în vigoare de îndată ce sunt publicate în Monitorul Oficial. OUG-urile nu pot fi atacate la CCR decât de Avocatul Poporului, ele producându-și efectele juridice până la soluționarea sesizărilor de către Curtea Constituțională.
Pe de altă parte, tot Legea Fundamentală precizează că iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Spre deosebire de Guvern, care redactează proiectul de lege, iar Parlamentul, prin comisii și, ulterior, prin Plenurile celor două Camere, le adoptă, cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Adrian Toni Neacșu, fost judecător: „Asistăm la o dictatură a Executivului”
Situația anacronică prin care Guvernul legiferează mai mult decât Parlamentul este semnalată și de fostul judecător Adrian Toni Neacșu, ex-membru al CSM, care susține, într-o postare pe pagina sa de socializare, că „România trăiește o stare de neconstituționalitate perpetuă prin confiscarea funcției legislative a statului de către Guvern, stare căreia nu îi pot spune decât «dictatură a Executivului»”. Potrivit lui Adrian Toni Neacșu, „în 2022 Guvernul, în calitate de legiuitor delegat doar pentru situații extraordinare, a emis 188 de Ordonanțe de Urgență și Ordonanțe simple, adică acte normative cu putere de lege. (…) Astfel fiind, cine este de fapt, contrar Constituției, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul? Cum putem desemna situația în care o putere a statului (Executivul) se substituie puterii legitime constituționale (Parlamentul) în ce privește atribuția de adoptare a legilor? Pentru cine nu știe, Ordonanțele de Urgență sunt în realitate acte normative cu efecte juridice chiar mai puternice decât legile”.
Reputatul jurist subliniază că suveranitatea națională se exercită constituțional doar prin Parlament, ca organ reprezentativ rezultat din alegeri, iar nu de Guvern, care este doar numit. „Cred că o viziune corectă de constituționalizare și normalizare a funcționării statului trebuie să înceapă cu recâștigarea parlamentarismului pentru viața noastră politică”, conchide Adrian Toni Neacșu.
