Aceste sisteme de aeronave pilotate de la distanță (RPAS) vor fi staționate la baza aeriană Câmpia Turzii din România, în principal pentru misiuni de recunoaștere de-a lungul graniței de est a NATO. Astfel, trei drone MQ-9A Reaper sunt relocate din Caraibe în România și ele vor fi însoțite de aproximativ 140 de membri ai Forțelor Aeriene Olandeze. Contingentul olandez este de așteptat să fie staționat în România pentru o perioadă cuprinsă între șase și douăsprezece luni.
În plus, o parte a operațiunii se va desfășura de la baza Leeuwarden din Țările de Jos, unde se află stațiile de control și comandă pentru operatorii de drone, scrie publicația electronică defence-industry.eu. Forțele aeriene olandeze au anunțat că dronele MQ-9A vor efectua doar misiuni de recunoaștere în Europa Centrală. În prezent, Olanda deține patru drone MQ-9A Reaper, livrate în 2022. Evaluarea pozitivă a performanței acestora a dus la decizia de a mări flota în luna august a anului precedent. Mai mult, în mai anul trecut, a fost luată decizia de a modifica dronele pentru a le permite să poarte arme. Conform programului actual, MQ-9A este de așteptat să atingă pregătirea operațională inițială pentru misiunile armate până în 2025, cu capacitate operațională deplină până în 2028.
O dronă militară americană MQ-9 Reaper, aflată într-o misiune de supraveghere, s-a prăbușit în iulie 2022 în apropiere de baza aeriană de la Câmpia Turzii unde era staționată. Ea era operată exclusiv de militarii americani.
MQ-9 Reaper, un UAV de atac și supraveghere
MQ-9 Reaper este un vehicul aerian fără pilot (UAV), construit de compania americană General Atomics Aeronautical Systems (GA-ASI). Destinat inițial pentru Forțele Aeriene ale Statelor Unite, datorită succesului pe care l-a avut, a fost vândut ulterior și altor țări. El este primul UAV construit atât pentru vânătoare, cât și pentru supravegherea de lungă durată, la altitudine mare. Un sistem tipic MQ-9 este format din mai multe drone, o stație de control la sol, echipamente de comunicații, piese de întreținere și personal. Un sistem MQ-9 Reaper costă aproximativ 32 de milioane de dolari. El are o viteză de croazieră de 313 km/h și o rază de acțiune de 1.900 km. Poate zbura la o altitudine de până la 15.420 m (altitudine operațională - 7.500 m) și are o autonomie de zbor de 14 ore când este complet încărcat. Poate transporta până la 4 rachete aer-sol AGM-114 Hellfire sau patru rachete Hellfire și două bombe GBU-12 Paveway II de 230 kg, ghidate cu laser.
Cumpărăm sistemul de la Elbit System
Armata României a decis să achiziționeze UAV-uri de la compania Elbit Systems din Israel. Armata a plasat la începutul lunii iunie a anului trecut o comandă pentru primele 3 sisteme de drone Watchkeeper X, ca parte a unui contract-cadru a cărui valoare totală este de aproximativ 410 milioane de dolari (1,89 de miliarde de lei) și care prevede livrarea până la șapte sisteme de drone. Comanda de achiziţie va fi executată într-o perioadă de doi ani. În cadrul comenzii, Elbit Systems va furniza sistemele UAS tactice Watchkeeper X, modernizate cu capabilităţi avansate, inclusiv sistemul electro-optic multispectral Spectro XR™, noi capabilităţi de comunicare şi altele. Sistemul UAS tactic cu încărcătură dublă Watchkeeper X este varianta de export a armatei britanice, fabricată de U-TacS, filiala britanică a Elbit Systems în cooperare cu Thales, şi este un derivat al familiei de UAS-uri Hermes. Watchkeeper X este compatibil cu standardele NATO, permiţând o interoperabilitate esenţială cu NATO şi cu alte forţe aliate. Ca parte a comenzii de achiziţie, Elbit va transfera tehnologie, va stabili infrastructura şi cooperarea industrială cu Aerostar Bacău şi cu filialele Elbit Systems din România pentru a produce platforma şi staţia de control la sol în România, precum şi operaţiunile de întreţinere pe durata ciclului de viaţă al sistemului. De asemenea, în cursul lunii aprilie a anului trecut, România a achiziționat 3 sisteme de drone Bayraktar, fiecare cu 6 platforme, contractul având o valoare de 321 de milioane de euro.
Cooperarea cu IAI a picat
În octombrie 2021 România a făcut prima încercare de a produce drone militare, după ce Israel Aerospace Industries (IAI) a semnat un acord de cooperare cu compania română de apărare IAR Brașov pentru producția lor. Construcția lor urma să fie bazată pe platforma Tactical Heron de la IAI. Industria românească de apărare avea de câștigat în urma semnării acestui acord, deoarece dronele erau fabricate la Brașov. De asemenea, IAI avea să înființeze în România o academie pentru formarea operatorilor și a tehnicienilor pentru sistemele UAV. Nimic din toate acestea nu s-au întâmplat, pentru că lucrurile nu au evoluat absolut deloc.
UE vrea propria dronă militară
Anul trecut, Agenția Europeană de Apărare (EDA) a lansat proiectul Next Generation Small RPAS (NGSR), care deschide calea pentru conceperea unui prototip avansat de sistem aerian fără pilot până în 2027. În proiectul privind realizarea UAS va fi implicată și țara noastră. Scopul proiectului susținut de EDA este de a dezvolta o nouă generație de drone tactice cu capacități versatile. Ele ar urma să servească mai multor scopuri, cum ar fi sprijinirea unităților armatei, operațiunilor maritime și aeriene și a activităților civile. Va avea capacitatea de a decola și ateriza fără pistă, va acoperi distanțe de până la 200 km și va susține misiuni timp de 5-10 ore.