Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mult, specialiștii în medicina de urgență, chirurgie și ATI - aflați în prima linie în cazul unui astfel de dezastru - sunt tot mai puțini, serviciul public de ambulanță se confruntă cu un uriaș deficit de medici, la nivel național, iar jumătate din salvări sunt bune de casat.
MONICA COSAC
În cazul unui cutremur major, nu mai puțin de 23.000 de clădiri din București ar fi afectate, iar 1.000 s-ar prăbuși, potrivit unui raport realizat de ISU București-Ilfov și publicat în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București (PAARMB) pentru anul 2022. Dacă seismul s-ar produce noaptea, în clădirile construite până în 1977 se pot afla peste 450.000 de oameni, dintre care 95.000 ar putea rămâne captivi. Documentul mai arată că se pot produce peste 6.500 pierderi de vieți și peste 16.000 de oameni vor fi răniți grav, aproximativ 10.500 vor fi spitalizați și 13.000 răniți uşor.
6 spitale din Capitală, în pericol iminent de prăbușire
Unitățile medicale, în special spitalele de urgență, fac parte din infrastructura critică de intervenție postseism, însă multe dintre spitalele României sunt șubrede și ar putea să cadă sau ar deveni nefuncționale la un cutremur puternic.
Potrivit unui document al IGSU, circa jumătate din cele 375 de spitale din România sunt expuse la niveluri medii de hazard seismic, iar 3% sunt expuse la niveluri ridicate de hazard seismic, iar situația este și mai gravă în cel mai mare oraș al țării, după cum reiese dintr-un raport al Curții de Conturi.
„O zonă critică este cea identificată la nivelul Ministerului Sănătății (MS). O treime dintre spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism.
Astfel, din cele 55 de spitale din București (administrate de MS sau municipalitate), 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36%, sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic. Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I; acestea aparțin unui număr de 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977”, se arată în raportul publicat, anul trecut, de Curtea de Conturi.
Printre ele, se află și două dintre cele mai importante şi mai greu de înlocuit structuri medicale de stat ale României: Institutul Clinic Fundeni şi Institutul Național de Boli Cardiovasculare „C. C. Iliescu”.
De asemenea, foarte mulți oameni cu traumatisme ar putea avea nevoie de sânge, în urma unui seism major, însă Centrul de Transfuzii Sanguine din București, care trimite produse din sânge la zeci de unități medicale, nu doar din Capitală, ci și din țară, ar putea să devină nefuncțional, având în vedere că își desfășoară activitatea într-o clădire din anii ′40.
Centrele de arși promise după „Colectiv”, doar pe hârtie
La un seism cu magnitudinea celui din Turcia, pot avea loc și explozii și incendii, mai ales că, potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi, furnizorii de utilități (energie electrică, gaz și apă) nu au fost interesați de a primi alerte de la sistemul de alarmare seismică timpurie pentru cutremurele puternice - REWS (Rapid Early Warning System), - care poate acționa automat oprirea sau securizarea surselor de pericol (obiective nucleare, rafinării, baraje, procese tehnologice periculoase, gaze sub presiune etc.), cu 25-40 secunde înainte de a ajunge undele seismice.
Nici pacienții cu arsuri nu vor avea unde să fie tratați, pentru că, deși au trecut mai bine de 7 ani de la tragedia din Colectiv, România nu are nici în prezent un centru de mari arși funcțional. Cele trei centre promise atunci de autorități au rămas doar pe hârtie, iar termenul de conformare a spitalelor care au paturi pentru arși a fost amânat, de Ministerul Sănătății, pentru 2025.
Criză de urgentiști și ATI-iști
De parcă nu ar suficient că infrastructura din Sănătate va fi grav afectată de un cutremur mare, nici specialiști care să îngrijească miile de răniți nu vom avea. Specialiștii în Urgențe, Chirurgie și ATI sunt cei care vor fi în prima linie, în cazul unui astfel de dezastru, însă toate aceste specialități medicale se află pe lista celor deficitare în România.
Este criză de medici urgentiști și ATI-iști în toată țara, de mai mulți ani, iar o bună parte din spitalele județene de urgență funcționează în sistem de avarie la acest capitol. Lipsa acestor specialiști s-a văzut în timpul crizei medicale generate de pandemia de COVID-19, iar situația nu s-a îmbunătățit nici acum. Din contră. În urma examenului de rezidențiat organizat în noiembrie 2022 de Ministerul Sănătății, au rămas neocupate 628 de locuri și posturi din cele 4.734 scoase la concurs, majoritatea pe specialități care oricum erau deficitare, precum: medicina de urgență sau chirurgie generală.
Salvarea, fără salvatori și salvări
Deși esențiale în cazul unei catastrofe ca în Turcia, Serviciul Public de Ambulanţă se confruntă nu doar cu un grav deficit de personal, ci și cu lipsa ambulanțelor. Managerul general al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Alis Grasu, declara, în vara anului trecut, că există un deficit de 43,34% de personal şi de 55,5% de medici, la nivel național.
De asemenea, parcul auto al serviciilor judeţene de ambulanţă este depăşit. Potrivit dr. Grasu, mai mult de jumătate din autospecialele de la Serviciul Public de Ambulanţă îndeplinesc condiţii de casare.
Punctele de prim-ajutor postseismic nu sunt operaționale
În cazul producerii unui cutremur puternic, în București nu există nici puncte de prim-ajutor, însă prefectul Capitalei susține că acestea pot fi operaționalizate în școli, instituții de stat și săli de sport.
„Nu avem puncte; sunt stabilite, dar nu sunt puncte care să fie astăzi operaționale, pentru că este vorba de școli, instituții de stat, săli de sport etc., dar care imediat, dacă doamne ferește se întâmplă un cutremur, pot fi folosite pentru o adăpostire temporară. Există internatele, există școlile, internatele de licee, ale facultăților, pentru că în cazul unor asemenea evenimente, cursurile facultăților, programul de funcționare a școlilor se întrerupe, astfel încât există spații suficiente, predeterminate pentru un asemenea nedorit eveniment”, spune Toni Greblă.
În spitalele din Capitală, spre exemplu, există doar 1.187 de paturi, identificate în trei spitale (Institutul „Marius Nasta”, Spitalul Clinic „Theodor Burghele” și Institutul de fonoaudiologie și chirurgie funcțională ORL „H. Hociotă”), în care ar putea fi cazați sinistrații, potrivit unui raport publicat de Primăria Capitalei.
