Soluția lui Barna pentru urșii agresivi: transformă România într-o pădure de garduri electrice

Acum însă Ministerul Mediului a găsit soluția: dă bani oamenilor să se baricadeze în case, împrejmuindu-și locuințele cu garduri electrice, în timp ce animalele sălbatice vor continua să se plimbe nestingherite pe străzi. Ce-i drept, programul multianual propus de ministrul Tanczos Barna are ca scop „protecția speciilor de faună sălbatică”, nu a oamenilor.

Întotdeauna au fost urşi în munții României, însă extrem de rar veneau în preajma oamenilor. În ultimele decenii, aceste animale sălbatice nu doar că s-au înmulțit necontrolat - problemă care s-a acutizat după ce Guvernul Cioloş a dat o lege prin care s-a interzis sub orice formă vânătoarea urşilor, chiar şi a celor bătrâni sau agresivi -, dar și-au schimbat și comportamentul. 

Tăierile masive de pădure și hrana insuficientă din habitatul lor natural i-au determinat pe urși să caute de mâncare în zonele intravilane. Astfel că acum coboară zilnic de pe munte, intră în localităţi și se aventurează până în centrul acestora, scotocind prin gunoaie după resturi, pătrund în case, pensiuni sau restaurante și „culeg” proviziile, ucid animalele localnicilor, atacă și mutilează oameni. 

Multe familii din aceste zone călcate frecvent de urși au făcut un efort financiar și au montat garduri electrice în jurul locuințelor, dar se tem în continuare să iasă din curte. Copiilor le este frică să meargă la școală, iar părinților - să plece dimineața la job. 

Program pentru „protecția speciilor de faună sălbatică”

Guvernanții au găsit soluția: statul va da bani pentru montarea gardurilor electrice fiecărei persoane care vrea să-și ferească proprietatea de vizitele animalelor sălbatice. Însă, în timp ce oamenii se vor baricada în case, animalele sălbatice vor continua să se plimbe nestingherite pe străzi, pe drumul copiilor către școală sau al adulților către locul de muncă sau magazinul din sat.

Un proiect de ordin pus în dezbatere publică, la finalul săptămânii trecute, de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), propune implementarea unui program multianual, ce se va aplica la nivel naţional, prin care cei ce au probleme cauzate de vizitele animalelor sălbatice să aibă posibilitatea de a cere bani de la stat pentru instalarea de garduri electrice ori alte sisteme asemănătoare permise de lege (instalații cu fascicule luminoase, sunete/ultrasunete etc.) în jurul locuințelor sau terenurilor pe care le dețin. 

Scopul programului îl reprezintă „protecția speciilor de faună sălbatică” și diminuarea conflictelor om-animal prin alungarea sau împiedicarea pătrunderii animalelor sălbatice în interiorul culturilor sau așezărilor. 

15.000 de lei, pentru persoanele fizice

Concret, se propune acordarea unei finanțări nerambursabile, reprezentând 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

„a) maxim 4.500.000 lei pentru autoritățile administraţiei publice centrale sau instituția publică din subordinea autorității administraţiei publice centrale și titularii dreptului de administrare al imobilului proprietate publică, având regim de arie naturală protejată;

b) maxim 1.000.000 lei pentru unitățile administrativ-teritoriale;

c) maxim 15.000 lei pentru persoanele fizice”, se arată în referatul care însoțește proiectul de ordin de ministru. 

Banii provin din Fondul pentru Mediu și vor putea fi folosiți pentru „achiziția, instalarea de echipamente și/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice (generator de impulsuri, fir gard electric, izolator inel gard electric, conectori fir gard electric, tijă împământare etc.), panou solar, regulator tensiune, cablu împământare ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege (...), destinate reducerii conflictelor om-animal și implementării măsurilor de intervenție în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică ori amplasate pe traseele acestora, respectiv pe raza exploatațiilor agricole/pomicole/stupine/arii naturale protejate”. 

De asemenea, sunt finanțate cheltuielile cu montarea acestor sisteme, cheltuieli pentru informare și publicitate, cheltuieli pentru proiectare, asistenţă tehnică şi studii, cheltuieli de consultanță și TVA.

Ce condiții trebuie îndeplinite de cei care cer finanțarea

Pentru a putea cere bani din Fondul de Mediu, persoanele fizice trebuie să îndeplinească mai multe condiții:

• să aibă domiciliul în România;

• să dețină imobilul sau terenul din proiect;

• să nu fie înregistrate cu fapte sancţionate de legislaţia fiscală, potrivit certificatului de cazier fiscal;

• să nu fie înregistrate cu restanțe la plata taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat sau cele locale;

• să nu fie condamnate pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;

• să nu beneficieze de finanţare nerambursabilă din altă sursă pentru acelaşi tip de proiect.

Conform Ghidului de finanțare propus de Ministerul Mediului, durata de implementare a proiectului va fi de 24 de luni şi se calculează de la data încheierii contractului de finanțare. În această perioadă se pot depune o cerere de acordare avans și două cereri de decontare. „La solicitarea justificată a oricăreia dintre părțile contractului de finanțare, durata de implementare a proiectului poate fi prelungită pe o perioadă determinată, cu acordul părţilor, prin act adițional, dar nu mai mult de 36 de luni”, se mai precizează în document.

Un proiect asemănător, privind finanțarea unor sisteme care să țină la distanță animalele sălbatice, a mai apărut și în urmă cu doi ani, însă nu a ajuns să se aplice. Potrivit vechiului proiect, programul era limitat la 26 de județe, dar suma pe care ar fi putut să o ceară cei interesați să monteze garduri electrice în jurul caselor sau terenurilor era de 2.000 de lei.

18 urși pe 100 de kilometri pătrați

Conform unor statistici europene din 2019, în România ar fi circa 7.200 de exemplare de urs brun, însă vânătorii susțin că cifra reală e în jur de 10.000.

Primul studiu genetic din România, realizat anul trecut de Fundația Conservation Carpathia, a relevat că pe o suprafață de 1.200 de kilometri pătrați din Munții Făgăraș și împrejurimi trăiesc 283 de urși, 137 dintre ei fiind femele și 146 masculi. Prin modelare statistică, a fost estimată densitatea populației la 17-18 urși pe 100 de kilometri pătrați.

Deși urșii nu reprezintă o problemă doar pentru România, alte țări au avut abordări mult mai eficiente în ceea ce privește supravegherea lor. Când vine vorba de conflictul om-urs, între 2000 și 2005, în Europa au fost identificate, în medie, 18 atacuri pe an, iar aproape jumătate au fost în țara noastră. Numărul acesta ar fi scăzut la 10 atacuri pe an, dacă România ar fi fost exclusă din statistică.