Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, autoritățile administrației publice vor fi obligate să asigure condiții pentru practicarea sportului de către persoane cu toate tipurile de handicap, nu doar pentru cele cu handicap fizic, sensorial și psihic, așa cum stabilește legea în prezent, potrivit unui proiect de lege pus recent în dezbatere la Parlament. Totodată, Agenția Națională pentru Sport va trebui să finanțeze programe de pregătire și participare a sportivilor români la competițiile mondiale de tip Special Olympics, care adaptează regulamentele sportive standard pentru a face accesibilă practicarea sportului de către persoanele cu dizabilități intelectuale.
Proiectul de lege pus săptămâna trecută pe masa senatorilor, de trei parlamentari PNL, vizează modificarea mai multor prevederi ale Legii 69/2000 a Educației fizice și sportului, pentru a facilita accesul persoanelor cu deficiențe mentale la sport și „pentru a le oferi acestora șansa de a-și descoperi şi dezvolta potențialul şi calitățile sportive prin intermediul programelor de pregătire și al competițiilor”.
Autorii proiectului legislativ spun că, în România, persoanele cu dizabilități intelectuale au o participare redusă la sport. „Strategia Națională pentru Sport 2016-2032 menționează că «accesul persoanelor cu dizabilități la facilitățile sportive este extrem de limitat». De asemenea, o cercetare a Băncii Mondiale din 2020 («Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România») relevă faptul că 86% dintre persoanele cu dizabilități nu participă la activități sportive. Acest fapt are efecte asupra sănătății și incluziunii lor sociale”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit Fundației Special Olympics România (FSOR), pe care o menționează și inițiatorii proiectului legislativ, în documentul amintit mai sus, dizabilitatea intelectuală „este caracterizată prin deficiențe cognitive și dificultăți în procesul de învățare, gândire abstractă, rezolvarea de probleme și adaptarea la cerințele vieții de zi cu zi. Persoanele cu dizabilități intelectuale pot avea, de asemenea, dificultăți în comunicare, abilități sociale și abilități de autoîngrijire”.
„Sportul ajută oamenii cu dizabilități intelectuale să-şi dezvolte abilitățile fizice şi sociale, să-şi îmbunătățească sănătatea, să devină mai independenți, să-și facă prieteni”, subliniază inițiatorii.
Autoritățile locale, obligate să le asigure condiţiile
Deși dreptul persoanelor cu dizabilități de a face sport este susținut de o serie de acte normative naționale și internaționale, fiind cunoscută importanța educației fizice în incluziunea socială a acestei categorii, în prezent, Legea educației fizice și sportului face referire doar la handicapul fizic și psihic, nu și la cel intelectual.
Prin urmare, cei trei senatori propun să se vorbească despre asigurarea condițiilor pentru practicarea sportului pentru toate persoanele cu dizabilități. Astfel, sportul pentru persoanele cu nevoi speciale va fi definit ca fiind „un complex de activități desfăşurate în condiții specifice în grup sau individual de către persoane cu toate tipurile de handicap”, nu doar de către „persoanele cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt”, așa cum stabilește legea acum.
De asemenea, autoritățile administrației publice vor avea obligația „să asigure condiţii pentru practicarea educației fizice şi sportului de către persoane cu toate tipurile de handicap, așa cum sunt prevăzute în legislație, în scopul dezvoltării personalității lor şi integrării în societate, precum și mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiții naţionale şi internaționale destinate lor”, stipulează proiectul legislativ.
„Au nevoie de un cadru adecvat”, diferit de al sportivilor paralimpici
Totodată, se stabilește că Agenția Națională pentru Sport, înființată anul trecut ca urmare a desființării Ministerului Sportului, va trebui să conlucreze cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român și cu Comitetul Național Paralimpic pentru finanțarea și derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor români și la Jocurile Mondiale Special Olympics, nu doar pentru participarea la Jocurile Olimpice și Jocurile Paralimpice, așa cum apare acum în lege.
Inițiatorii au explicat că, din punct de vedere sportiv, persoanele cu dizabilități intelectuale au nevoie de un cadru adecvat pentru a desfășura antrenamente și a participa la competiții.
„Spre deosebire de sportivii paralimpici care fac sport de performanță în sensul că trebuie să îndeplinească anumite standarde pentru calificare și evoluează într-un context concurențial, sportivii cu dizabilități intelectuale au nevoie de o abordare participativă, unde să se întreacă în grupe de persoane/echipe cu abilități similare, cu scopul atingerii potențialului lor maxim. Antrenamentele și competițiile de tip Special Olympics adaptează regulamentele sportive standard pentru a face accesibilă practicarea sportului de către persoanele cu dizabilități intelectuale. În plus, se organizează competiții sportive unificate (unde sportivi cu și fără dizabilități fac sport împreună și fac parte din aceeași echipă)”, argumentează aceștia în expunerea de motive.
Un nou Comitet „de utilitate publică”
Proiectul prevede, de asemenea, că se va putea organiza și Comitetul Național Special Olympics pentru persoane cu dizabilități intelectuale, „ca persoană juridică de drept privat, de utilitate publică”, pe lângă entitățile stabilite de legislația actuală, și anume: Federația sportivă națională «Sportul pentru toți» și Comitetul Național Paralimpic, pentru persoanele cu nevoi speciale.
„Pe durata convocării sportivilor în loturile naţionale ale României, obligaţia plăţii primelor de asigurare revine federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia situaţiilor în care regulamentele internaţionale au alte prevederi. Aceeași obligație revine Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv Comitetului Național Paralimpic, pentru loturile care participă la Jocurile Olimpice, respectiv la Jocurile Paralimpice şi Jocurile Mondiale Special Olympics sau la alte competiții organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic”, mai prevede proiectul de lege.
Cei trei inițiatori au solicitat dezbaterea și adoptarea în regim de urgență a acestui proiect legislativ.
Jocurile Mondiale Special Olympics sunt organizate după modelul Jocurilor Olimpice la fiecare patru ani, iar la competiția care a avut loc anul trecut, la Berlin,
31 de sportivi (cu și fără dizabilități intelectuale) din delegația României au obținut 43 de medalii: 18 medalii de aur (dintre care 12 la gimnastică artistică), 18 medalii de argint și 7 de bronz.
