Submarinele uitate

30 Aug 2004 • 00:00

EDITIE DE COLECTIE

O poveste curajoasa, dar trista, cu un ecou recent absolut zero. Un numar infim de oameni il cunoaste pe cel al submarinelor Romaniei. Incercam astazi sa aducem o reparatie memoriei submarinistilor.

VLADIMIR IOAN

Experienta luptelor navale din prima mare conflagratie mondiala a aratat responsabililor militari romani ca dependenta de vasele de lupta ale aliatilor nu este benefica tarii. Statul a hotarat suplimentarea armatei cu nave noi, si, in premiera, dotarea cu submarine...

"DELFINUL". In 1936 isi face aparitia in randurile flotei de razboi romanesti primul submersibil, "Delfinul". Constructia acestuia a demarat pe santierul Quanaro din Fiume, Italia, dar receptia a fost amanata de unele deficiente tehnice. Cu un deplasament de suprafata de 650 t si in imersiune de 900 t, "Delfinul" era dotat cu doua motoare Diesel de 1.600 CP, care ii asigurau o viteza la suprafata de 14 noduri. In imersie, propulsia navei de 68 m lungime si 6 m latime maxima se facea cu doua motoare electrice alimentate de acumulatori, realizandu-se o viteza maxima de 9 noduri. Armamentul principal era torpila, fiind prevazuta cu sase tuburi lans-torpila de 533 mm, dispuse patru in compartimentul prova si doua in cel de la pupa. Pe puntea prova era instalat un tun naval si antiaerian de 102 mm, iar deasupra turelei - o mitraliera de 40. La 26 iunie, nava a sosit in tara cu echipaj romanesc, sub comanda capitanului Victor "Nita" Voinescu. In primele luni ale razboiului a executat doua cruciere (n.r. - actiune de lupta dusa de o nava de razboi pe rutele de comunicatie maritima ale inamicului), in bazinele estic si vestic ale Marii Negre, iar la 5 noiembrie a torpilat nava ruseasca "Uralet". Cu toate ca a fost mai apoi reperat si supus tirului, prin manevrele de evadare executate a scapat fara sa fie atins. Curajul marinarilor in prima lor lupta a confirmat deviza inscrisa pe chioscul submarinului: "Audaces fortuna juvat" (n.r. - Norocul ii ajuta pe cei indrazneti).

La 3 iulie 1942 a fost retras de pe front, la Galati, pentru reparatii. In aceeasi situatie l-a gasit si intoarcerea armelor, la 23 august â44, de asta data in Portul Corabia. Convoaiele de nave germane, in retragerea lor in susul Dunarii, au atacat ambarcatiunile din port. Echipajul "Delfinului" a tras cu toate armele de la bord, salvand totodata si nava "Cris" din incendiul care o cuprinsese, precum si nava "Cetatea Alba", aflata in pericol de a se scufunda. Echipajul a trebuit sa indure, o data cu intrarea in vigoare a termenilor armistitiului din 12 septembrie 1944, umilinta trecerii submersibilului sub paza santinelelor rusesti.

In octombrie 1945, "Delfinul" va fi retrocedat Romaniei, avand aparatura, instalatiile si motoarele demontate. Sase ani mai tarziu, o data cu retrocedarea unui alt lot de nave, va face parte din Divizionul de submarine, alaturi de...

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

"RECHINUL". Acest submarin avea caracteristici asemanatoare cu cele ale "Delfinului" si a fost asamblat pe Santierul Naval din Galati, intre 1938 si 1941. A fost armat abia in mai â43. Etanseizarea perfecta a corpului rezistent si reglarea absorbtiei bulei de aer produse la lansarea torpilelor a facut ca de abia in februarie 1944 sa poata fi considerat apt de lupta. Pe parcursul "vietii" sale a executat doar doua misiuni, ultima avand cea mai mare durata din activitatea operationala a submarinelor romanesti, 44 de zile, sub comanda capitanului Nicolae Turcanu. La 24 iunie 1944, ora 5:00, este atacat cu 16 bombe antisubmarin, din care patru explodeaza suficient de aproape incat sa produca avarii si intrari de apa, dar de mica importanta.

Capitanul Turcanu are meritul de a se fi achitat cu pricepere si curaj de o misiune foarte delicata si ultrasecreta. S-a primit ordinul de a efectua supravegherea coastei turcesti, de la Sinope la Zonguldak, raportarea miscarilor de nave si a activitatii din porturile comerciale. Turcia, desi se afla inca in neutralitate, incepuse negocieri cu aliatii, iar germanii doreau sa aplice o lovitura fulgeratoare in cazul in care cele doua parti ar fi ajuns la o intelegere. "Rechinul" s-a strecurat in rada Portului Zonguldak in siajul unui remorcher, asigurandu-se astfel ca va evita un baraj de mine neidentificat. De la "adancime periscopica" au fost observate 5-6 nave de transport aflate la Zonguldak si s-a dat ordin ca patru torpile electrice sa fie gata de lansare in orice clipa. Supravegherea a durat timp de doua zile (in conditiile in care o parte beligeranta nu putea stationa mai mult de 24 de ore in ape neutre). La 21:15, la 28 aprilie, a venit ordinul de schimbare a locatiei - portul rusesc Batum, cu eventuale atacuri asupra navelor de la distrugator in sus.

"MARSUINUL". "Fratele" Rechinului (aceeasi "mama" - Santierul Naval Galati) a fost conceput ca un submarin minero-torpilor, cu un deplasament mijlociu de 508 tone la suprafata si 630 in imersiune. Constructia speciala a celor doua tancuri din "corpul rezistent" permitea ambarcarea a 20 de mine marine. Primul si ultimul comandant al "Marsuinului" a fost cpt. Grigore Ciolac, care a executat o singura misiune, intre 10 si 27 mai 1944, dar plina de peripetii. Din cauza lipsei de coordonare a activitatilor dintre statele majore ale fortelor navale romane, bulgare si germane, submersibilul a fost atacat de mai multe ori de catre aliatii nostri de la acea vreme. Din jurnalul de bord tinut in cele 17 zile de misiune rezulta: 11 mai 1944 - La ora 2:30 este intalnit, pe drum paralel, dar de sens contrar, un submarin care nu putea fi nici german, nici romanesc, foarte aproape (in misiune se scot toate insemnele de identificare). Au continuat drumul si ei, si submarinul descoperit. La ora 6:30, o formatie de nave bulgare amenajate antisubmarin arunca asupra "Marsuinului" o mare cantitate de bombe, comandantul ordonand scufundarea la cota maxima - 100 de metri: 24 mai 1944 - Seara se primeste ordin de revenire la baza si avertisment de furtuna. Echipajul suporta greu cele 37 de ore de vijelie, timp in care nimeni nu mananca nimic din cauza raului de mare. Este desfacuta penultima lada de alimente, care continea delicioase conserve cu muschi. Sistemul german de nutritie pentru submarinisti prevedea ca numarul de calorii sa creasca pe masura ce se scurgeau zilele in misiune. Lazile cu alimente erau numerotate corespunzator, ultimele continand ce era mai bun. Cu toate acestea, echipajele romanesti adaptasera unele prevederi germane, de exemplu nerespectand reteta care le impunea sa toarne compot de caise peste carne.

RUGINA

Dupa 26 de ani de absenta a submarinelor din Fortele Navale Romane, a intrat in dotarea acestora un alt submarin, botezat, in memoria predecesorului sau, tot "Delfinul".

Intre anii 1986 si 1993, sub comanda comandorului Cornel Cristescu, ajuns contraamiral si rector al Academiei Navale, a facut o intensa pregatire.

Astazi zace pe undeva prin Portul Constanta, la Poarta 1, acostat la chei.

Cu toate ca nu este operational, necesitand schimbarea acumulatorilor si reparatie generala, este folosit ca nava-scoala pentru formarea viitorilor submarinisti.

VITEJIE

""Delfinul", "Rechinul" si "Marsuinul" au fost aproape neatinse de cele peste 1.400 de bombe lansate asupra lor. Nici o nava nu poarta azi numele unor comandanti de submarine" - Aristica Bardan, Comandor (r)