Tara cu cele mai scurte autostrazi

In ultimii 15 ani, Romania a reusit "performanta" sa construiasca aproape 200 kilometri de autostrada. Regimurile politice care s-au succedat la conducerea Ministerului Transporturilor ba nu au avut suficiente fonduri pentru constructie, ba au incheiat contracte care au fost ulterior contestate.

PROBLEME. Din cauza lipsei sistemului de drenare, apa balteste pe Autostrada Bucuresti-Pitesti si macina asfaltul

Intarzierea lucrarilor pune Romania in situatia de a investi peste 10 miliarde de euro in urmatorii ani in dezvoltarea unei retele de autostrazi, de aproape 1.800 de kilometri. Fiecare Guvern care s-a aflat la conducere a avut o strategie in ceea ce priveste infrastructura rutiera, acordand prioritate unui tronson sau altuia, insa toate au avut acelasi punct de plecare: construirea unei retele de autostrazi care sa ne lege de Europa si de vecini este mai mult decat necesara.

LEGATURA. Pentru actuala guvernare, prioritara este realizarea portiunii care strabate Romania din cadrul coridorului IV pan-european. Acesta leaga Germania de Grecia si Turcia, traversand Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria si Romania. Lungimea totala a coridorului pe teritoriul tarii noastre este de 1.366 de kilometri, incluzand variantele ocolitoare pentru orasele Bucuresti, Pitesti, Sibiu, Sebes, Deva, Orastie si Constanta, potrivit MTCT. La acestea urmeaza sa se adauge 315 kilometri, corespunzator traseului Sibiu-Brasov-Bucuresti. Romania va fi strabatuta si de coridorul IX pan-european, care leaga Finlanda de Grecia, traversand alte sapte state. Coridorul va avea o lungime totala de 406 kilometri, din care tronsonul Ploiesti-Marasesti-Albita se va intinde pe 180 de kilometri. Statul roman a facut demersurile pentru asigurarea finantarii necesare elaborarii studiului de fezabilitate si a studiului de impact asupra mediului. Finantarea va fi asigurata din Fondul de Coeziune si de la Guvernul Romaniei.

PROGRAM. In urmatorii ani, in Romania urmeaza sa se construiasca aproape 1.800 de kilometri de autostrazi, care vor costa 10,76 miliarde de euro, potrivit datelor MTCT. Autostrada Bucuresti-Cernavoda, care face parte din coridorul IV, va fi finalizata pana in 2007. In prezent, se desfasoara lucrari pe tronsoanele Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda (54 km), fondurile fiind asigurate prin Programul ISPA (75%) si de Guvernul Romaniei (25%). Tot in desfasurare sunt si lucrarile pe Autostrada Brasov-Bors, pe tronsoanele Suplacu de Barcau-Bors (64 km) si Cluj-Campia Turzii, preconizate sa se finalizeze in 2008. Intre Adunatii Copaceni si Giurgiu va fi reabilitat DN 5, printr-un proiect finantat de ISPA si de Guvernul roman. Lucrarile prevad reabilitarea si modernizarea DN 5 la nivel de drum expres, cu patru benzi, refacerea a patru poduri si construirea a doua poduri noi, precum si realizarea unei variante de ocolire in Adunatii Copaceni. Lucrarile se vor finaliza in 2007.

ALTE LUCRARI. Guvernul are in pregatire procedurile de obtinere a finantarilor si realizarea studiilor de fezabilitate pentru tronsoanele de pe Autostrada Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Bucuresti (coridorul IV). Printre proiectele in pregatire se afla realizarea centurii Capitalei la nivel de autostrada, cu o lungime de 99 de kilometri, varianta de ocolire a orasului Sebes (7,4 km), care va fi finantata prin Fondul de Coeziune, precum si sporirea capacitatii de circulatie pe centura Ploiesti Vest.

REZILIERE

"Cu tot regretul, pentru ca se va produce o intarziere, va trebui in final, mai mult ca sigur, sa luam decizia anularii acestor contracte si organizarii unor proceduri transparente. Firmele s-au bucurat cand au primit contractele, dar trebuiau sa stie ca nu sunt realizate cu respectarea normelor in vigoare. In fata nerespectarii legislatiei nu pot sa ceara daune. Nu cred ca aici are rost sa ne tocmim" - Premierul Tariceanu, despre contractele cu Bechtel, Vinci, Strabag

LEGISLATIE

"A existat o serie de cazuri in care Guvernul Romaniei a adoptat decizii ad-hoc, care au derogat de la legislatia privind achizitiile publice. Cel mai grav caz in acest sens a fost derogarea de la Legea achizitiilor publice pentru a acorda un contract de 2,241 miliarde de euro fara o licitatie publica (Autostrada Bors-Cluj-Brasov)" - Raportul de tara al Comisiei Europene, octombrie 2004

COMPARATIE

Tara / Kilometri Germania 8.959 km Franta 7.746 km Italia 6.767 km Marea Britanie 2.903 km Spania 2.700 km Cehia 416 km Iugoslavia 366 km Ungaria 351 km Bulgaria 287 km Croatia 268 km Polonia 257 km Slovacia 257 km Slovenia 229 km Romania circa 200 km

PRIORITATEA GUVERNULUI TARICEANU

Guvernul Tariceanu si-a stabilit drept prioritate finalizarea lucrarilor infrastructurii rutiere de pe traseul coridorului pan-european IV. Coridorul IV se construieste pe ruta Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta si are aproximativ 800 de kilometri, la care se adauga variantele de ocolire a marilor orase de pe traseu. Pana acum, au fost date in folosinta tronsoanele Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Drajna, adica circa 200 de kilometri. Din traseul total al coridorului IV care va strabate tara noastra mai trebuie construiti circa 600 de kilometri. Pentru 2006 se preconizeaza demararea lucrarilor la sectoarele Arad-Timisoara (49 de kilometri) si Deva-Orastie (32 de kilometri). Unul dintre tronsoanele pentru care se cauta finantare in prezent este Timisoara-Lugoj. Costurile pentru constructia celor 600 de kilometri de autostrada se ridica la circa 3,5 miliarde de euro. Asta in conditiile in care pe traseul sau se afla Valea Oltului, una dintre portiunile care pune cele mai mari dificultati executantilor. Statul insa va trebui sa pregateasca studii de fezabilitate si proiecte finantabile pentru aceste tronsoane, prin care Romania sa poata primi banii care vor veni prin fondurile de preaderare si de coeziune. (Elena Stan)

BUCURESTI-PITESTI, DEFECT DE CONCEPTIE

Prima autostrada romaneasca, Bucuresti-Pitesti, va ramane cea din urma, cu toata reabilitarea realizata in perioada 1997-2000. Cea mai veche autostrada, construita in anii ’70, va suferi mereu din cauza unui defect de conceptie, dupa cum considera unii specialisti. Cauza? Autostrada este distrusa de apa care se acumuleaza direct pe carosabil. Potrivit fostului ministru al Transportului, Miron Mitrea, singura solutie pentru a rezolva problema o reprezinta o operatie complexa de casetare a corpului autostrazii si de construire a unor drenaje laterale cu capacitate mare de colectare. Sumele necesare pentru reabilitarea si exploatarea Autostrazii Bucuresti-Pitesti ar putea ajunge la aproximativ 200 milioane de dolari, din cauza costurilor de expropriere si de constructie foarte ridicate. (Adrian Mihai)

AUTOSTRADA SOARELUI SE NASTE GREU

La ora actuala, Romania se poate lauda cu "performanta" de a avea doar 98 kilometri de autostrada la standarde europene, intre Bucuresti si Drajna. Lucrarile au demarat in 1991 pe primul tronson Bucuresti-Fundulea. Un an mai tarziu au fost incepute si urmatoarele doua sectoare ale Autostrazii Fundulea-Lehliu si Lehliu-Drajna. Dar dupa 5-6 ani de munca, "Autostrada Soarelui" a fost abandonata. Se intampla in 1997, iar motivul invocat a fost lipsa de fonduri. Abia in 2001 s-au reluat lucrarile, iar cele trei tronsoane au fost date in folosinta in 2004. Acum se munceste cu spor pe portiunile Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda. Autoritatile spun ca Autostrada Bucuresti-Constanta va prelua zilnic 35.000 de vehicule. Costul intretinerii unui kilometru de autostrada se va ridica la circa 100.000-300.000 de dolari pe an. "Autostrada Soarelui" a fost si ea subiect de scandal. Deoarece inaugurarea tronsonului Lehliu-Drajna a avut loc in timpul campaniei electorale, cu sase luni mai devreme decat era programat, PSD a fost acuzat ca-si face imagine pe seama "Autostrazii Soarelui". (Florina Zainescu)