x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ţigani şi nemţi la Scorniceşti

0
Autor: Lavinia Betea 04 Mai 2011 - 19:30
Ţigani şi nemţi la Scorniceşti /Arhivele Naţionale Olt De-o parte şi de cealaltă a Oltului, ţăranii români au prelungit până spre mijlocul secolului al XX-lea tradiţii, credinţe şi practici străvechi


Istoria părinţilor viitorului con­du­că­tor al României nu poate fi povestită presărând-o cu întâmplări, amintiri de petreceri sau înmormântări, întâlniri între neamuri sau zile de târg, istorisiri vesele ori triste cu vecini, negustori, călători, ghicitoare ori vrăjitori... Deşi vor fi fost multe de ţinut minte. Nescrisă însă, moare cu omul şi lumea sa.

Traiul din casa părintească a lui Nicolae Ceauşescu va fi semănat, în linii mari, cu al strămoşilor din ţinuturile natale. Ca pretutindeni în lume, de-o parte şi de cealaltă a Oltului, "istoria mare" a instituţiilor a fost mo­delată din interior de complementul ei natural şi a format, la rându-i, "istoria mică" a mentalităţilor. Ţă­ra­nii români au prelungit până spre mijlocul secolului al XX-lea tradiţii, credinţe şi practici medievale, după cum observase pe bună dreptate Constantin Rădulescu-Motru în "Psihologia poporului român" (1937).  Deo­se­bit de comunităţile apusene, spiri­tul de iniţiativă în viaţa economică şi spiritul de independenţă în viaţa publică şi socială sunt inhibate. Satele trăiesc în tradiţia muncii colective unde  fiecare face "ceea ce crede că va face toată lumea",  fără a avea curajul să înceapă o muncă altfel decât la termenele fixate prin obicei. A ieşi din rândul lumii este "nu un simplu risc, ci o nebunie".

Oltenia interbelică înseamnă via­ţă la ţară. După datele singurului recensământ din România Mare, 79,8% din locuitori erau săteni la 1930. Predominau în provinciile Olteniei (86,9%) şi Moldovei (87,1%). Venitul pe capul de locuitor român era însă atunci comparabil cu cel al Franţei la 1789 sau al Angliei la 1648. Iar inventarul şi productivitatea culturilor agricole corespundeau me­diului francez din urmă cu 200 de ani şi celui englez din secolul al XVIII-lea.

Familia oltenească din Vechiul Regat e clasată de antropologi la tipul "lăstar". Continuitatea gospodăriei părinteşti se asigura prin ultimul născut de parte bărbătească. Ceilalţi feciori primeau fiecare la însurătoare "lotul" de pământ cuvenit ca zestre. Dota fetelor din familii mai înstărite consta din pământ, animale şi "lada de zestre". Miresele părăseau casele părinteşti nevoiaşe sau cu mulţi copii doar cu "lada de zestre" plină cu obiecte casnice şi de îmbrăcăminte confecţionate în casă.  

După puţinele fapte conservate în memoria de familie a Ceauşeştilor, fără umbră de îndoială că părinţii au încurajat orice rost nou s-ar fi ivit în calea unuia dintre copii. Dacă pământul s-ar fi-mpărţit la toţi 9, din ce-ar fi trăit fiecare?!

Primul născut al Lixandrei Ceau­şes­cu a fost Niculina, în 1914. Apoi au venit ceilalţi, pe rând, după calen­dar fix, din doi în doi ani: Marin, Nico­lae, Maria (Riţa), Florea, celălalt Nicolae (Nicu, zis şi Andruţă), Ilie, Elena (Lina), Ion şi Constantin (copilul decedat). Numărul mare de copii era ceva obişnuit în România acelei vremi. Într-o anchetă efectuată între 1926-1930 pentru 24 de ţări ale lumii, românii s-au plasat pe primul loc, cu un spor de natalitate de peste 35 la mia de locuitori. Mai neobiş­nuite au fost rezistenţa şi buna îngrijire a copiilor din casa lui Andruţă şi a Lixandrei Ceauşescu, unde cu ex­cep­ţia unuia singur au supravieţuit toţi ceilalţi – fără doctori, spitale sau medicamente. În caz de acută nevoie, ţăranii din Scorniceşti puteau apela cel mult la agentul sanitar din Potcoava, centrul de plasă. În sărăcia judeţului Olt, abia în 1935 s-a construit primul dispensar, în întregul judeţ fiind abia 16 moaşe. Conform statisticilor de la sfârşitul perioadei interbelice, un medic deservea în România peste 17.000 de săteni! 

"Lipit de albia Oltului cum e lipit cuibul de rândunică de streaşina casei", descria frumos judeţul fostul său prefect, generalul Gh. Petrescu Florin Hotinăneanu, în monografia apărută în 1944. Din pământ sărac şi secetos, neprielnic cultivării cere­a­le­lor e compus însă aproape jumătate din teritoriu. Un "delăsat" şi pe ne­drept, "oropsit" judeţ deasupra căruia deseori trece, primăvara şi vara,  vântul numit de olteni "traista goală". Atât din cauza sărăciei solului, cât şi a strâmtorării judeţelor învecinate – Ar­geş şi Teleorman, care i-au răpit pă­mânturile mânoase şi au făcut căile de acces să treacă prin teritoriul lor –, ju­deţul şi-a dus greu viaţa şi între cele două războaie, aprecia fostul prefect.

Scorniceştii, comuna cea mai ma­re din cuprinsul judeţului Olt, îşi înşiruia satele de-a lungul a trei văi: pe Valea Plapcea Mare – Constanti­neşti, Mogoşeşti, Jitaru, Mărgineni-Slo­bozia, Bălţaţi, Mihăileşti-Popeşti; pe Valea Plapcea Mică: Teiuş, Rusciori, Scorniceşti, Tătărăi şi Isăreşti; pe Valea Negrişoara (Neagra) – Şuica, Ne­greni, Chiţeasca, Bircii. Înainte de război, numărul locuitorilor co­mu­nei se apropia de 9.000, la re­cen­­sământul din 1930 fiind înregis­trate 9.184 de suflete. Compoziţia et­nică era pur românească. Cu excepţia verii, când o comunitate de ţigani îşi rânduia şatra într-o groapă de peste gardul casei lui Andruţă şi Lixandra Cea­u­şescu din Tătărăi. De mirajul vie­ţii lor de nomazi îşi va aminti mai târ­­ziu Ceauşescu, întrebându-şi nea­mu­rile dacă mai vin ori nu ţiganii cu­noscuţi prin Scorniceşti.

Mackensen, animatorul latrinei de tablă
O singură cale ferată de doar 42 km, între  Corbu şi Slatina, fusese construită până la capătul celui de-al doilea război mondial în ţinut. Dacă ocupaţia germană s-ar fi prelungit puţin, s-ar fi pus în funcţiune şi o a doua, tocmai pe Valea Plapcei până la Seaca, prin Potcoava. Nemţii începuseră exploa­ta­rea pădurilor din Seaca, plănuind transportul pe drum de fier. Lucrările avansaseră la fixarea şinelor. Au trebuit să plece în grabă, abandonând to­tul. Lemnele tăiate au putrezit, iar autorităţile româneşti au mutat şinele şi stâlpii la Govora, construind din ele calea ferată ce leagă oraşul de sta­ţiu­ne. De ocupaţia germană se leagă şi o legendă a locului. Înspăimântat de lipsa de igienă şi de civilizaţia rudimentară a localnicilor, generalul Mackensen – care ocupase Oltenia aproape un an (1917-1918), imaginând, desi­gur, o continuitate de lungă durată în administrarea ei – a ordonat ar­­ma­tei să construiască ţăranilor closete din tablă. Retragerea germană a în­sem­­nat dărâmarea closetelor, cu tabla closetelor din curţi fiind astupate gău­rile de pe acoperişul caselor. Va fi fost şi familia lui Andruţă Ceauşescu printre aceia care găseau întru totul nelesnicioasă deprinderea "umblă­toa­rei", cum i s-a zis până târziu latrinei din curte?! Ancheta făcută de Mi­nisterul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale în 1929 stabilise că mai pu­ţin de jumătate din gospodăriile rurale româneşti erau prevăzute şi cu clo­set în curte. Hârtia igienică şi apa curentă le erau însă necunoscute tutu­ror. Din cele trei-patru fântâni beau toţi oamenii şi toate animalele satului. În gloata dimprejurul lor izbucneau dese certuri. Iar între lărmuiala dimi­neţii şi serii de vară se scăldau, în noroi, porcii. Nici la Scorniceşti nu va fi fost altfel. Decât că verile din apele curgătoare ale Plapcei şi Negrişoarei se pu­teau adăpa vitele. Nici acestea prea numeroase, căci după statistica Institutului Naţional Zootehnic din 1938, din cele trei milioane de gospodării ţărăneşti ale României, două treimi nu aveau nici o vacă, 1, 7 mi­lioane nu creşteau nici un porc, iar un sfert de milion nici o găină.

Citiţi luni: Ce-au fost masa şi casa micului Ceauşescu
Citiţi toate articolele din seria Biografia lui Nicolae Ceauşescu
Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat

Cum și-a răsplătit PLUS-ul lui Cioloș sponsorii cu funcții la stat
Galerie Foto Pe model PNL, dar la o scară mai mică, Partidul PLUS, formațiune condusă de Dacian Cioloș, aflată, în prezent, la guvernare dă dovadă de „obraz” când e vorba de cei care au contribuit cu donații în anul...

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția

CCR: Prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței încalcă legea și Constituția
Decizia prin care Curtea Constituțională a stabilit că prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței, peste durata prevăzută de normele în vigoare, este atât neconstituțională, cât...

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani

Tanti Florica. Lecții de viață de la înălțimea a 100 de ani
Apropiații îi spun cu drag „Tanti Florica”, dar în realitate este o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, o aristocrată autentică, apariție rară în peisajul dâmbovițean. Distinsă, tonică, de o...

Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”

Vlad Voiculescu a primit clasare de la DNA în dosarul „diplomei de la Viena”
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție a dispus, la sfârșitul lunii trecute, clasarea unui dosar penal privind infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, fals în declarații și instigare la...

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  
Galerie Foto Munca de acasă, împământenită anul trecut odată cu instaurarea stării de urgență, le-a dat unor parlamentari idei năstrușnice. Cum ar fi aceea de a vota online un proiect de lege născocit de senatoarea...

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului
Măsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta diaspora, se dovedește a fi un eșec pentru Guvern. Tinerii plecați la muncă în străinătate sunt neinteresați de oferta financiară a autorităților de la...

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială
Puțin mai mult de un sfert din totalul deputaților aleși în funcții au luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei, în cele aproape șase luni care s-au scurs de la validarea alegerii lor, în urma...

Scafandri înecați cu fonduri europene

Scafandri înecați cu fonduri europene
Galerie Foto Programul pentru lărgirea plajelor pe litoralul românesc este îndoliat de moartea unor specialiști angajați în proiect. În urmă cu  patru săptămâni, în 9 aprilie, a fost raportat decesul a doi scafandri...

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române
Două organizații de apărare a drepturilor animalelor au semnalat autorităților române că un prinț austriac a împușcat ilegal cel mai mare urs din Europa, în apropierea orașului Covasna. Cu toate acestea,...

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat
Galerie Foto În Raportul pe care Autoritatea Electorală Permanentă l-a întocmit cu privire la cuantumul veniturilor Partidului Național Liberal obținute în anul 2020 regăsim o listă cu 20 de societăți comerciale care au co...

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță
Galerie Foto Sala Palatului se va umple în acest weekend de medici, asistente și seringi, în loc de spectatori și mari artiști, cum era tradiția. Un „spectacol” nemaivăzut la București, dar implementat cu succes la...

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt
Galerie Foto Cele mai frecvente motive de solicitare a cabinetului medicilor, în lume, conţin pe primul loc durerile de spate. Este o autodiagnosticare prea deasă: „mă doare spatele, am hernie de disc”! Despre problemele...

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni
Galerie Foto Poliția Rutieră a Capitalei a transmis, ieri, că face verificări, după ce primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a scris pe o rețea de socializare că a fost „luat la mișto” de ofițerul de serviciu și că i...

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților
Patru deputații PDS și un deputat independent, intrat însă în Parlament pe listele USR, s-au gândit anul trecut că ar fi bine ca patronii să împartă până la 25% din profitul net obținut cu angajații....

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!
Galerie Foto O achiziție de lucrări la sediul central al Băncii Naționale, făcută la finalul lunii trecute, arată, în documentația de atribuire, că, practic, grupurile sanitare ale acestei instituții fundamentale a...
Serviciul de email marketing furnizat de