Turism extrem în PNRR: ciclism pe baraje neautorizate

O componentă a acestui program de dezvoltare a turismului prevede amplasarea acestor trasee pe digurile de apărare împotriva inundațiilor. Construirea lor aici este însă extrem de riscantă, pentru că niciunul dintre diguri nu deține autorizație de funcționare în siguranță. Ignoranța celor care au trecut în PNRR construirea traseelor pentru bicicliști pe aceste diguri, fără a se informa în prealabil dacă ele au sau nu autorizații de funcționare în siguranță, ar putea duce la pierderea a zeci de milioane de euro.

Acest lucru îl spune Curtea de Conturi într-un raport publicat la mijlocul acestei luni privind starea sistemului național de apărare împotriva inundațiilor. „În cazul digurilor de apărare împotriva inundaţiilor nu există nicio autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă, una dintre cauze fiind lipsa atestării experţilor care să evalueze starea de siguranţă în exploatare a acestora. De altfel, lipsa acută de specialişti în domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea aplicării, conformării şi respectării în integralitate a măsurilor şi responsabilităţilor privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare, verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţă şi comportarea în timp a construcţiilor”, se precizează în raportul citat.

9.391 km de diguri, fără autorizații

De exemplu, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) administrează 9.391 km de diguri și niciunul nu deține autorizație de funcționare în condiții de siguranță emisă de Ministerul Mediului, în calitate de autoritate publică centrală din domeniul apelor. Mai mult, la nivelul ANAR nu există diguri trecute în conservare, postutilizare sau dezafectare, deși sunt semnalate în cadrul administrațiilor bazinale unele sectoare de diguri în stare avansată de degradare, se arată în raportul Curții de Conturi. 

Apelul de proiecte, desfășurat în decembrie

Apelul de propuneri de proiecte pentru amenajarea celor 3.000 km de trasee cicloturistice a fost lansat de Ministerul Dezvoltării anul trecut, pe data de 5 decembrie, și a avut ca termen-limită data de 11 decembrie. Bugetul total alocat prin PNRR acestei componente este de 247,5 milioane de euro. În acest scop, traseele vor fi amenajate pe digurile de protecție la inundație ale cursurilor de apă, în zonele protejate și pe drumurile publice cu trafic redus, valorificând în mod durabil elementele de patrimoniu și peisaj natural și cultural. Pentru construirea traseelor pe digurile cursurilor de apă administrate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) au putut depune proiecte în mod individual Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau structurile teritoriale ale acestuia.

Unde sunt amplasate pistele

Valoarea totală proiectelor propuse de ANAR și depuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru construcția de piste pe diguri a fost de 41,8 milioane de euro, fonduri rambursabile alocate prin PNRR. Proiectele sunt amplasate după cum urmează:

• „Lucrări de amenajare a digurilor pentru realizarea traseelor cicloturistice în județul Harghita” - 45 km; beneficiar: Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Olt;

• „Traseu cicloturistic Dig râu Timiș mal stâng, tronson Albina - frontiera cu Serbia” - 65 km; beneficiar: Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Banat;

• „Reabilitarea coronamentului digurilor de apărare și crearea infrastructurii pentru trasee cicloturistice în bazinul hidrografic Crișuri - 191 km; beneficiar: Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Crișuri;

• „Reabilitarea coronamentului digurilor de apărare și crearea infrastructurii traseului cicloturistic pe sectorul Sântana de Mureș - Târgu Mureș - Sâncraiu de Mureș - Cristești, județul Mureș” - 17 km; beneficiar: Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Mureș;

• „Reabilitarea coronamentului digurilor de apărare și crearea infrastructurii traseelor cicloturistice pe sectorul Solovastru - Reghin - Petelea, județul Mureș - 17 km; beneficiar: Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Mureș;

• „Reabilitarea coronamentului digului de apărare și crearea infrastructurii traseului cicloturistic pe sectorul Fenalc, județul Arad - Cenad, județul Timiș”- 65,74 km; beneficiar: Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Mureș;

• „Reabilitarea coronamentului digului de apărare și crearea infrastructurii traseului cicloturistic pe sectorul Zăval - Bechet, județul Dolj” - 25,3 km; beneficiar: Administrația Națională „Apele Române” - Administrația Bazinală de Apă Jiu.

În perioada 2014-2021 Comisia de avizare a documentațiilor de evaluare a stării de siguranță a digurilor încadrate în categoriile de importanță A și B, care trebuia înființată pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor, aflată în coordonarea Comisiei Naționale pentru Siguranța Digurilor (CONSIDIG) și comisiile teritoriale de avizare a documentațiilor de evaluare a stării de siguranță a digurilor încadrate în categoriile de importanță C și D nu au fost constituite și, implicit, nu au funcționat. 

Bani pentru digurile de apărare

Actuala situație ar trebui să se schimbe în anii următori tot cu ajutorul fondurilor din PNRR, pentru că România are la dispoziție fonduri destinate reabilitării digurilor de protecție împotriva inundațiilor și barajelor. Astfel, se alocă 105 milioane de euro pentru reabilitarea a 100 km de diguri până la sfârșitul anului 2024, lungimea urmând să ajungă la 506 km la sfârșitul lui martie 2026. Reabilitarea le va permite acestor diguri să primească avizele de funcționare în siguranță, deschizând ulterior și calea construcției traseelor pentru bicicliști. Rămâne însă de văzut dacă proiectele se vor derula suficient de repede, având în vedere că ele trebuie finalizate până la mijlocul anului 2026, în caz contrar banii din PNRR trebuind returnați.

Protecția împotriva inundațiilor ne costă 6,89 de miliarde de euro până în 2027

România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu pagube anuale estimate de 1,72 de miliarde de euro în cele 526 de zone cu risc potențial semnificativ de inundații la nivel național. Conform estimărilor din cadrul proiectului RO-FLOODS destinat întăriri capacității administrative centrale în domeniul apei de a implementa Directiva Inundații, pentru perioada 2023-2027 sunt necesare fonduri de circa 6,89 de miliarde de euro pentru investiții destinate protecției (inclusiv cheltuieli de întreținere pe durata de viață a acestora), ceea ce echivalează cu un necesar de investiții directe de aproximativ 3,45 de miliarde de euro. În cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI) -  ciclu 2 - pentru cele 11 bazine hidrografice au fost estimate costurile totale (exclusiv costuri de operare-întreținere) pentru implementarea măsurilor în vederea protecţiei împotriva inundaţiilor, aferente ciclului de planificare 2023-2027 în valoare totală de 12.091.344 mii lei (2,418 miliarde de euro), cu un necesar mediu anual de circa 2.418.269 mii lei (483,65 milioane de euro).

Directiva Inundații 2007/60/CE impune revizuirea și, dacă este necesar, actualizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii o dată la șase ani.

Ce spune Legea digurilor

În 2010, Parlamentul României adopta proiectul de lege privind siguranța digurilor, prin care se stabilea că pentru digurile aflate în exploatare, deținătorul este obligat să obțină de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor o autorizație de funcționare în condiții de siguranță. Exploatarea lor fără autorizație este considerată contravenție, la fel cum este considerată și realizarea unor construcții sau amenajări pe diguri ori în zonele de protecție ale acestora. De la apariția legii, deținătorii digurilor aveau termen trei ani să obțină autorizațiile de funcționare în siguranță, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹