Pentru romani, dar si pentru europeni deopotriva, exista cateva planuri de dezvoltare in regiunea Marii Negre care pot aduce, pe termen lung, beneficii nesperate.

In primul rand este vorba despre mult asteptatul Proiect Nabucco, ce ar trebui, cel putin in teorie, sa reduca dependenta noastra energetica de "mama Rusia". Cu alte cuvinte, agenda diplomatico-energetica a Rusiei (de unde importam aproape o treime din necesarul de gaze naturale) nu va mai afecta bunul mers al vietii romanilor si al celorlalte neamuri pe teritoriul carora va trece conducta Nabucco. Multi europeni isi aduc aminte de spaima traita la inceputul acestui an, cand Rusia a "taiat" gazele Ucrainei, de suparare ca nu a obtinut acces la reteaua de gazoducte a acestei tari, lasand in frig, cu aceasta ocazie, si o buna parte din batranul continent si marind considerabil preturile la gazele naturale.

SUFLU NOU. Avertismentul rusesc a avut si un efect la care rusii nu se prea asteptau. Europenii au inceput sa ia foarte in serios planurile alternative de import al gazelor naturale. Conducta Nabucco, care porneste din Turcia, traverseaza Marea Neagra si tranziteaza Romania, ar aduce gazele naturale din Marea Caspica, Egipt si Iran, in loc de Rusia. Austria ar fi principalul beneficiar al acestui proiect (50% din gazele transportate prin Nabucco), dar si Bulgaria, Romania si Ungaria ar avea de castigat din eliminarea monopolului rusesc. Aflat inca in stadiu de proiect, Nabucco ar urma sa intre in functiune in 2011, intr-o prima faza, iar din 2020 sa functioneze la capacitate maxima, cu conditia ca problemele pe care le traverseaza in prezent Iranul sa se rezolve pana atunci. Nabucco ar putea furniza catre Europa Occidentala circa 25 de miliarde de metri cubi pe an, fiecare dintre tarile tranzitate urmand sa primeasca cate 11 miliarde de metri cubi pe an. In Romania, conducta ar urma sa se intinda pe 457 de kilometri.

ENERGIE ELECTRICA. Un alt proiect regional interesant este cablul electric submarin care ar pune in legatura sistemele energetice ale Turciei si Romaniei. Cablul va lega statiile energetice de la Constanta si Pasakoy, Turcia, sub nivelul Marii Negre, pe o lungime de aproximativ 400 de kilometri. Capacitatea noului sistem de legatura va fi de 600 MW. Cablul va fi construit la o adancime maxima de un kilometru si va permite Romaniei sa exporte, dar si sa importe energie electrica din Turcia. Finalizarea proiectului este prevazuta pentru anul 2009, costul total al lucrarilor fiind estimat la 400 de milioane de euro. Realizarea cablului din zona apelor internationale va fi suportata in cote egale de cele doua tari. Beneficiul imediat este ca acest cablu va spori comertul bilateral de electricitate. Mai mult, pozitia Romaniei ca lider regional ar fi intarita.

Invinsa prin KO la turism

Marea Neagra face eforturi pentru a atrage, din punct de vedere strategic, interesul strainilor. In schimb, cand vine vorba de turism, Litoralul romanesc si-a pierdut, de ceva vreme, puterea de seductie la nivel international, ba chiar e pe cale sa ramana si fara turistii autohtoni. Daca acum cativa ani au intampinat cu un gest de lehamite virajul spre Grecia sau Turcia al romanilor amatori de mare si soare, hotelierii romani au primit cea mai grea palma in aceasta primavara. Pe cand la Neptun nu era deschis nici macar un hotel, iar in Eforie Nord sau Sud puteai sa dai cu tunul dupa un banal maturator sau vopsitor care sa faca ceva atmosfera, mii de romani isi savurau tacticos berile la marginea piscinelor unor hoteluri de patru stele de pe litoralul bulgaresc. Autoritatea Nationala pentru Turism a inregistrat 12.000 de turisti romani care au petrecut sarbatoarea de 1 Mai intre Navodari si Vama Veche. Tot atatia romani s-au aflat insa, in aceeasi perioada a anului, la vecinii de la sud.

Cu toate acestea, explozia turismului bulgar nu este doar lapte si miere. O analiza AFP prezinta un litoral amenintat de kitsch, unde hoteluri gen castel se invecineaza cu constructii gen templu grecesc si cu o carciuma construita in "burta" unei ambarcatiuni. Multe hoteluri n-au fost construite pentru a face bani, ci pentru a-i spala. Multi dintre proprietari sunt fosti sefi ai unor retele criminale care au trecut la afaceri legale, noteaza AFP. Fata de Romania, unde industria merge pe renovarea sau spoirea hotelurilor deja existente, majoritatea din vremea comunismului, pe litoralul bulgaresc s-a construit in nestire in ultimii trei-patru ani. Autoritatile incearca acum sa tempereze acest avant printr-un proiect de lege care sa apere litoralul de urbanizarea excesiva, fenomen cu care au avut de-a face si alte tari europene. Ce-i drept, acum 25 de ani, cum este cazul Spaniei. In 2005, Bulgaria a atras 4,09 milioane de turisti si a obtinut venituri de aproape doua miliarde de euro din aceasta industrie. (Irina Cristea)

PETROLUL

Exista si un al treilea proiect energetic regional ce implica si Romania, de aceasta data in domeniul petrolului, insa acesta se afla deocamdata intr-un stadiu inferior celorlalte doua. Oleoductul, care va facilita transportul titeiului dinspre Marea Neagra catre piata europeana, va lega orasele Constanta si Trieste. Discutiile au demarat in 1997, insa, deoarece sunt multe tari implicate, Romania, Serbia, Croatia, Slovenia si Italia, si mai sunt inca alte patru proiecte concurente de transport al titeiului din zona Caspica inspre Europa Occidentala, proiectul are o inertie mai mare. Conducta, cu o lungime totala de 1.360 de kilometri, va porni din Portul Constanta si va trece prin Serbia si Muntenegru, inainte de a ajunge in Croatia. Traseul va continua pana la Trieste, unde se va conecta la sistemul Trans Alpine Pipeline - TAP, care aprovizioneaza Austria si Germania. O alta bifurcatie va asigura transportul catre Venetia, urmand sa alimenteze rafinariile din nordul Italiei.

DE LA MARGINALI...

Pana nu demult, zona Marii Negre a fost "marginalizata" de Organizatia Atlanticului de Nord, in ciuda importantei strategice a regiunii, precum si a amenintarilor de securitate cauzate de ineficienta controalelor maritime asupra unei potentiale activitati teroriste. O data cu sfarsitul razboiului rece si cu dezvoltarea treptata a democratiei si a economiei de piata in Europa Centrala si de Sud-Est, prin includerea unor tari din aceasta regiune in structurile euroatlantice, au aparut noi oportunitati pentru reintegrarea Marii Negre in procesele de cooperare europene si internationale. In 2004, tarile riverane au purtat o serie de negocieri cu NATO pe tema implicarii organizatiei in actiuni antiteroriste in Marea Mediterana. Mai tarziu, NATO a inceput sa ia in considerare faptul ca noua sa granita - estul Europei - trebuie protejata si la nivelul Marii Negre, zona considerata, pe drept cuvant, de o importanta geostrategica deosebita, o zona de tranzit intre Europa si Caucaz, Asia Centrala si Orientul Mijlociu. Au inceput, asadar, sa fie luate in calcul chestiuni legate de crima organizata, de organizatiile teroriste - care ajuta la trecerea ilegala a granitei de catre membrii lor - , de traficul ilegal de arme conventionale sau arme de distrugere in masa. Din pacate, noteaza un studiu al Centrului pentru Studii Sud-Est Europene, cooperarea la Marea Neagra a luat amploare abia dupa incheierea razboiului rece, desi au existat momente in care o serie de factori - rivalitati zonale sau geostrategice - a impiedicat aceasta expansiune. Dar o data ce pericolul terorist a devenit imiment in orice colt al lumii, NATO si-a reorientat prioritatile, Marea Neagra ocupand, din aceasta perspectiva, un loc important. La Burgas, in Bulgaria, a luat fiinta, in 2003, Centrul pentru Informare si Cooperare Regionala, care-si propune sa imbunatateasca integrarea in regiune si comunicarea la nivel regional si international. Cu doi ani mai devreme a fost creat BLACKSEAFOR, un grup operational pentru cooperare navala la Marea Neagra, care cuprinde toate tarile riverane si care are drept scop o serie de operatiuni de salvare si cercetare, de asistenta umanitara, de protectie a mediului, de deminare si altele. (Anca Aldea)