Pentru romani, dar si pentru europeni deopotriva, exista cateva planuri de dezvoltare in regiunea Marii Negre care pot aduce, pe termen lung, beneficii nesperate.
In primul rand este vorba despre mult asteptatul Proiect Nabucco, ce ar trebui, cel putin in teorie, sa reduca dependenta noastra energetica de "mama Rusia". Cu alte cuvinte, agenda diplomatico-energetica a Rusiei (de unde importam aproape o treime din necesarul de gaze naturale) nu va mai afecta bunul mers al vietii romanilor si al celorlalte neamuri pe teritoriul carora va trece conducta Nabucco. Multi europeni isi aduc aminte de spaima traita la inceputul acestui an, cand Rusia a "taiat" gazele Ucrainei, de suparare ca nu a obtinut acces la reteaua de gazoducte a acestei tari, lasand in frig, cu aceasta ocazie, si o buna parte din batranul continent si marind considerabil preturile la gazele naturale.Invinsa prin KO la turism
PETROLUL
|
Exista si un al treilea proiect energetic regional ce implica si Romania, de aceasta data in domeniul petrolului, insa acesta se afla deocamdata intr-un stadiu inferior celorlalte doua. Oleoductul, care va facilita transportul titeiului dinspre Marea Neagra catre piata europeana, va lega orasele Constanta si Trieste. Discutiile au demarat in 1997, insa, deoarece sunt multe tari implicate, Romania, Serbia, Croatia, Slovenia si Italia, si mai sunt inca alte patru proiecte concurente de transport al titeiului din zona Caspica inspre Europa Occidentala, proiectul are o inertie mai mare. Conducta, cu o lungime totala de 1.360 de kilometri, va porni din Portul Constanta si va trece prin Serbia si Muntenegru, inainte de a ajunge in Croatia. Traseul va continua pana la Trieste, unde se va conecta la sistemul Trans Alpine Pipeline - TAP, care aprovizioneaza Austria si Germania. O alta bifurcatie va asigura transportul catre Venetia, urmand sa alimenteze rafinariile din nordul Italiei.
|
DE LA MARGINALI...
|
Pana nu demult, zona Marii Negre a fost "marginalizata" de Organizatia Atlanticului de Nord, in ciuda importantei strategice a regiunii, precum si a amenintarilor de securitate cauzate de ineficienta controalelor maritime asupra unei potentiale activitati teroriste. O data cu sfarsitul razboiului rece si cu dezvoltarea treptata a democratiei si a economiei de piata in Europa Centrala si de Sud-Est, prin includerea unor tari din aceasta regiune in structurile euroatlantice, au aparut noi oportunitati pentru reintegrarea Marii Negre in procesele de cooperare europene si internationale. In 2004, tarile riverane au purtat o serie de negocieri cu NATO pe tema implicarii organizatiei in actiuni antiteroriste in Marea Mediterana. Mai tarziu, NATO a inceput sa ia in considerare faptul ca noua sa granita - estul Europei - trebuie protejata si la nivelul Marii Negre, zona considerata, pe drept cuvant, de o importanta geostrategica deosebita, o zona de tranzit intre Europa si Caucaz, Asia Centrala si Orientul Mijlociu. Au inceput, asadar, sa fie luate in calcul chestiuni legate de crima organizata, de organizatiile teroriste - care ajuta la trecerea ilegala a granitei de catre membrii lor - , de traficul ilegal de arme conventionale sau arme de distrugere in masa. Din pacate, noteaza un studiu al Centrului pentru Studii Sud-Est Europene, cooperarea la Marea Neagra a luat amploare abia dupa incheierea razboiului rece, desi au existat momente in care o serie de factori - rivalitati zonale sau geostrategice - a impiedicat aceasta expansiune. Dar o data ce pericolul terorist a devenit imiment in orice colt al lumii, NATO si-a reorientat prioritatile, Marea Neagra ocupand, din aceasta perspectiva, un loc important. La Burgas, in Bulgaria, a luat fiinta, in 2003, Centrul pentru Informare si Cooperare Regionala, care-si propune sa imbunatateasca integrarea in regiune si comunicarea la nivel regional si international. Cu doi ani mai devreme a fost creat BLACKSEAFOR, un grup operational pentru cooperare navala la Marea Neagra, care cuprinde toate tarile riverane si care are drept scop o serie de operatiuni de salvare si cercetare, de asistenta umanitara, de protectie a mediului, de deminare si altele. (Anca Aldea)
|