Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe de altă parte, deși SCF face referire la sărăcia energetică, aceasta nu a fost încă definită, atrage atenția, într-un raport, Curtea de Conturi Europeană. Fondul urmează să acorde finanțări de 59 de miliarde de euro în perioada 2027-2032, având în vedere că se așteaptă o creștere a impactului negativ generat de creșterea prețurilor. Pentru cei mai mulți dintre români, aceasta este o veste neplăcută, având în vedere că și fără aceste scumpiri așteptate, țara noastră are cea mai mare sărăcie energetică din UE.
Necesitatea înființării fondului a fost justificată prin faptul că includerea sectoarelor clădiri și transport rutier în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE (ETS) va avea un efect negativ asupra prețurilor. Concret, în costuri va fi introdus un element nou, prețul certificatelor de emisii, iar posibilitatea celor vizați de a-și schimba situația este foarte limitată sau chiar inexistentă. Astfel, costurile mai ridicate pentru energie și mobilitate vor crește sărăcia energetică. Includerea transportului rutier în acest sistem a fost făcută în ciuda rezervelor mediului privat, a uniunii sindicatelor și ONG-urilor. Efectele vor fi puternice, în special asupra gospodăriilor care, din motive financiare, nu pot alege un vehicul electric sau pe bază de combustibili alternativi. Loviți vor fi și transportatorii cu vehicule grele, pentru care, cel puțin pentru distanțe lungi, nu sunt disponibile alternative reale la combustibilii fosili. De asemenea, reprezentanții mediului privat mai atrăgeau atenția asupra faptului că se pune întrebarea dacă produsele cu emisii zero vor deveni suficient de atractive pentru a compensa diferența de cost cauzată de ETS sau dacă pe piețele internaționale vor fi introduse măsuri cu efecte de cost echivalente cu cele ale ETS. În cazul în care nu se va întâmpla acest lucru, competitivitatea întreprinderilor europene pe piețele mondiale poate deveni problematică.
Avem cele mai mari scumpiri la energia electrică
România este țara care se găsește în grupa statelor UE cu cele mai mari creșteri ale prețului energiei electrice pentru populație (a patra cea mai mare creștere a prețului la energie electrică pentru populație), potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Deși a fost una dintre primele țări din UE care a plafonat prețul energiei electrice, explicația creșterii rezidă din modul în care s-a produs plafonarea lui pe grupe de consum, mai ales că unii dintre consumatorii casnici de fapt nu au beneficiat de plafonarea prețului, dar mai ales că România a fost printre puținele țări care nu și au redus fiscalitatea din energie, arăta o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Îngrijorător este faptul că deși prețul a fost plafonat la energie electrică în semestrul I 2022, luând în considerare salariul minim brut al țărilor din UE (conform datelor Eurostat pentru luna iulie 2022) și raportându-l la prețul mediu al energiei electrice pentru populație din semestrul I 2022 (conform datelor Eurostat), România se găsește pe ultimul loc în UE, având cea mai mare sărăcie energetică din Uniune. Tot un studiu AEI atrăgea atenția, anul trecut, că lipsa unor măsuri drastice de antisărăcie energetică în următoarea decadă, coroborată cu măsuri antisărăcie energetică eficiente și în perioada 2030-2050, probabil ar duce la situația în care jumătate din populația României să fie în sărăcie energetică după anul 2050. Această evaluare ținea cont și de faptul că demografia României este în regres, îmbătrânirea populației se va accentua după anul 2030 și se întrevede un deficit al Fondului de Pensii.
Salariul minim brut în România a avut cea mai mare creștere în ultimii 10 ani din Europa, el mărindu-se cu 120%, dar în același timp au crescut taxele și prețurile, diminuând puternic efectul acestei majorări.
România are al treilea cel mai mic salariu minim brut din UE și penultimul cel mai mic salariu minim net după aplicarea taxelor.
Citește pe Antena3.ro
2020, ultimele date despre sărăcia energetică
Deși ultimele date disponibile despre sărăcia energetică sunt din 2020, ele arată pe deplin gravitatea situației. De exemplu, trei din zece gospodării (33,3%) ajunseseră în sărăcie energetică, după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, procent în creștere față de anul precedent (27,4%), potrivit unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) sufereau de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă”, reducându-și mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior. Conform Legii consumatorului vulnerabil, sărăcia energetică este legată în România doar de nivelul scăzut la veniturilor. Ea ignoră alte paliere care definesc noțiunea de sărăcie energetică, precum eficiența energetică a clădirilor, comportamentul energetic în interiorul gospodăriilor, dotările gospodăriilor, astfel încât problema să fie tratată integrat.
Controlul banilor, vag descris
Formula de alocare a banilor din viitorul SCF către statele membre ia în considerare populația, inclusiv proporția zonelor rurale, nivelurile de sărăcie, emisiile poluante rezultate din arderea combustibililor în gospodării și venitul național brut pe cap de locuitor. Aceste criterii sunt în concordanță cu obiectivele fondului, dar propunerea de înființare a fondului nu detaliază de ce populaţia din mediul rural primeşte o pondere mai mare în formula de alocare, atrage atenția raportul Curții de Conturi Europene. Pe de altă parte, sistemele de control ale alocărilor financiare pe care statele membre trebuie să le instituie sunt descrise într-un mod foarte general în propunerea de înființare a fondului.
Trebuie evitată suprapunerea finanțărilor
Sprijinul din partea SCF nu ar trebui să înlocuiască bugetul național. Statele membre care oferă ajutor financiar gospodăriilor cu venituri mici (subvenționarea costurilor de încălzire, a prețului energiei electrice etc.) ar putea folosi sprijinul oferit de fond pentru acest tip de costuri, cu riscul de înlocui cheltuielile naționale existente. Din punctul de vedere al inspectorilor Curții de Conturi Europene, trebui clarificat și acest aspect, pentru a evita suprapunerea finanțărilor.
„Îndeplinirea satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor
Comisia Europeană va efectua plăți din acest fond către statele membre pe baza „îndeplinirii satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor. Raportul subliniază că sensul „împlinirii satisfăcătoare” nu este explicat, oferindu-se Comisiei Europene o marjă de apreciere considerabilă. „Pentru a asigura transparența și egalitatea de tratament, principiile-cheie aplicate la evaluarea «împlinirea satisfăcătoare» ar trebui specificată mai detaliat”, se precizează în documentul citat. Alocările financiare către fiecare stat membru UE se vor face pe baza jaloanelor și țintelor convenite și incluse în planurile naționale pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Pentru aceasta, statele membre vor trebui să își elaboreze planurile de investiții și costurile estimate ale acestora, ele urmând să fie evaluate și aprobate de Comisia Europeană. Plata alocării financiare va avea loc după îndeplinirea jaloanelor și a țintelor convenite cu statul membru în cauză și devenite obligatorii printr-o decizie de punere în aplicare a Comisiei. Țările pot solicita o dată sau de două ori pe an o plată din partea fondului, care va trebui să fie însoțită de dovezi privind atingerea obiectivelor asumate.
Riscuri de finanțare
Comisia Europeană a estimat că alocarea a 25% din veniturile obținute suplimentar din includerea clădirilor și a transporturilor în sistemul de comercializare ETS ar fi suficientă pentru a răspunde nevoilor de finanțare ale fondului. Cu toate acestea, analiza inspectorilor Curții arată că prețurile pentru certificatele de emisii au fluctuat semnificativ (între 5 euro și 55 de euro din 2005 până în 2021) ceea ce le face o sursă relativ volatilă de venituri, care poate pune în pericol finanțarea fondului.
Ce se va finanța prin intermediul Fondului Social pentru Climă
Fondul va oferi sprijin financiar pentru investițiile care vizează, printre altele, creșterea eficienței energetice și renovarea clădirilor. Statelor UE vor putea astfel să ceară bani din SCF pentru a sprijini renovarea clădirilor, inclusiv sub formă de sprijin financiar sau stimulente fiscale, cum ar fi deductibilitatea costurilor de renovare din chirie, indiferent de dreptul de proprietate asupra clădirilor în cauză. În plus, statele vor putea să primească bani pentru decarbonizare prin renunțarea la gaze pentru încălzirea clădirilor și gătit și trecerea pe sisteme electrice, inclusiv prin integrarea energiei din surse regenerabile. Statele membre vor mai putea include în cererile de finanțare costurile generate de măsurile care oferă un sprijin financiar temporar direct pentru membrii gospodăriilor vulnerabile care utilizează transportul în comun, cum ar fi acordarea de gratuități și reduceri. Tot în zona de transport, fondul va finanța creșterea accesului la vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute și biciclete, statele UE putând acorda sprijin financiar sau stimulente fiscale pentru achiziționarea acestora, precum și pentru crearea infrastructurii de stații de reîncărcare a vehiculelor electrice.
