România, prea înapoiată pentru materialele viitorului

Astăzi, din cele 34 de materii prime critice identificate, 17 sunt trecute pe lista materialelor prime strategice, o listă care se modifică periodic. Acestea provin în cea mai mare parte din afara UE, iar pentru anumite materii depinde doar de o singură țară, precum China, Turcia sau Africa de Sud. România este o țară cu importante resurse de acest fel, dar redeschiderea exploatațiilor, majoritatea închise la sfârșitul anilor ’90, este încă înțepenită în faza de proiect.

Piața materialelor necesare pentru producerea vehiculelor electrice, turbinelor eoliene, panourilor solare, telefoanelor mobile și în alte tehnologii de vârf și-a dublat dimensiunea în intervalul 2017-2022, ajungând la 320 de miliarde de dolari, arată Agenția Internațională a Energiei în raportul „Piața Materialelor Critice 2023”, iar cererea va crește de peste trei ori în 2023. Europa contează astăzi prea puțin pe harta acestor materii prime strategice, iar țara noastră este inexistentă. Prospecțiunile amănunțite realizate înainte de 1989 au demonstrat că România are rezerve importante de materii prime critice, dar exploatațiile s-au închis rând pe rând, iar redeschiderea lor necesită astăzi mulți bani și tehnologii avansate de care statul român nu mai dispune. În plus, a dispărut și industria de extragere a metalelor din minereuri şi rafinarea avansată a acestora.

Nu avem bani și nici unități de prelucrare

În primăvara acestui an a fost adoptată „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice - Orizont 2035”. Documentul, care prezintă probe privind existența unor importante resurse de materii prime critice, precizează că acestea nu pot fi exploatate din cauza costurilor ridicate implicate de redeschiderea minelor, lipsa know-how-ului pentru exploatarea lor și  imposibilitatea prelucrării lor în țară. De exemplu, România nu mai are nici măcar capacitățile necesare pentru a prelucra concentratul de cupru obținut din cariera Roșia Poieni din Munții Apuseni. 

Reevaluarea zăcămintelor, începută și abandonată

„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, se arată în strategia citată. Un astfel de program a fost demarat de ANRM în urmă cu câțiva ani, dar ulterior s-a blocat. 

Unde sunt materii prime critice

Munții Apuseni reprezintă una dintre zonele în care sunt prezente astfel de materii prime rare. De exemplu, la Baia de Arieș (Alba) există bismut într-o cantitate de 2.000 de grame pe tonă. Acesta se regăsește sub formă de sulfuri sau sulfosăruri, dar și ca oxid sau bismut activ. Alte posibile surse de bismut ar putea fi exploatate la Baia Sprie, Brusturi, Nistru, Rodna, Băiuț și Valea Blaznei. Bismutul este utilizat în industrie pentru obținerea aliajelor cu temperatură de topire scăzută. Sărurile de bismut sunt utilizate în medicină și cosmetică, iar aliajele de bismut sunt tot mai populare ca alternative la cele de plumb.

Un metal rar foarte căutat la nivel internațional este germaniul, iar el poate fi găsit în toate cele trei zone miniere din Apuseni: Baia de Arieș - 12 grame/tonă, Zlatna - 33 de grame/tonă, Bucium - 12 grame/tonă, Barza - 13 grame pe tonă și Roșia Montană - 16 grame/tonă. Germaniul metalic este folosit ca semiconductor în tranzistori și alte dispozitive electronice. Utilizările curente ale germaniului includ integrarea sa în sistemele de fibră optică și celulele solare. Compușii germanici sunt, de asemenea, utilizați drept catalizatori, precum și materiale pentru nanofire. În alte zone ale țării se găsesc staniu (Tarnița, Bocșa, Valea Morii - Barza și Nistru), beriliu (Teregova - Caraș-Severin), litiu (Munții Lotrului), vanadiu (Munții Pădurea Craiului, Ciungani - Căzănești, Căpuș), cobalt (Bălan, Fundu Moldovei, Bocșa, Moldova Nouă), galiu (Bălan, Rodna, Săcărâmb), magneziu (Budureasa - Bihor), titan (Glogova, Ohaba, Clejnești, Poienari sau nisipurile marine de la Chituc), niobiu și tantal (Grădiștea de Munte), grafit natural (în Munții Parâng în zona Baia de Fier-Polovragi) și „pământuri rare” (Glogova, Grădiștea de Munte, Ohaba, Clejnești, Poienari-Tigveni și Jolotca-Ditrău). În ceea ce privește resursele de aur - argint, minele sunt închise, iar unele se află în etapa de conservare. 

Pentru a reduce dependența de țări terțe în vederea obținerii accesului la materii prime critice, UE a stabilit, pentru 2030, ca 10% cel puțin din consumul său anual să provină din extracția în UE, cel puțin 40% din consum să provină din prelucrarea în UE și cel puțin 25% din consum să provină din reciclare.  

Cum arată dependența UE de China

Pământuri rare grele 

dysprosiu: 100%;

erbiu: 100%; 

europiu: 100%;

gadoliniu: 100%;

holmiu: 100%;

lutețiu: 100%;

terbiu: 100%; 

tuliu: 100%; 

ytriu: 100%;

Pământuri rare ușoare 

ceriu: 85%; 

lantan: 85%; 

neodim: 85%;

praseodim: 85%;

samariu: 85%;

Alte materiale

magneziu: 97%; 

galiu: 71%; 

scandiu: 67%; 

bismut: 65%;

vanadiu: 62%;

baritină: 45%; 

germaniu: 45%; 

grafit natural: 40%; 

tungsten: 32%;

Ce se întâmplă la noi

ANRM a acordat de-a lungul anilor mai multe licențe pentru explorarea acestor zăcăminte care sunt astăzi la mare căutare, dar deocamdată nu a început și exploatarea acestora. Unele dintre aceste licențe au ajuns subiect de dispută în instanță, fiind contestat modul în care ele s-au acordat, iar unele companii au avut probleme financiare. Așa este și cazul companiei de stat Băița SA Ștei (jud. Bihor) din subordinea Ministerului Economiei, care deține licenţa de concesiune a perimetrului minier Băița, unde se găsesc importante zăcăminte de cupru, molibden, bismut, wolfram, plumb, zinc, aur, argint etc. Deși a stat pe un munte de bogății, ea a acumulat datorii bugetare de peste 17 milioane de lei, iar anul trecut fostul guvern Ciucă a decis conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare principale (8,5 milioane de lei), prin majorarea capitalului social pentru acţiunile emise în favoarea statului de către companie şi înregistrarea acestora la Oficiul Registrului Comerţului. În prezent, exploatarea minereurilor polimetalice de aici este făcută cu succes de o companie străină, în timp ce compania de stat mai are ca activitate doar exploatarea dolomitelor (o rocă naturală compusă în principal din carbonat de calciu și magneziu). Un alt caz este cel al companiei canadiene Leading Edge Materials, specializată în exploatarea mineralelor și metalelor rare, care a solicitat în urmă cu câțiva ani ANRM o licență de explorare pentru perimetrul Bihor Sud, în vederea unei eventuale dezvoltări ulterioare a potențialelor zăcăminte de cobalt și litiu. Ulterior, procedura a fost contestată de compania Global Centurions SRL, pentru aceasta deschizând un proces împotriva ANRM. Curtea de Apel București a respins în final contestația. În zona perimetrului Bihor Sud au fost realizate în ultimii ani mai multe prospecțiuni, dar deocamdată nu a fost acordată vreo licență de exploatare. Un alt caz este cel al minelor de uraniu. Aici licența de exploatare este deținută de Compania Națională a Uraniului (CNU), dar ultima mină de uraniu, cea de la Crucea-Botușana, din județul Suceava, a fost închisă. CNU este în insolvență, iar anul trecut Uzina de prelucrare a concentratului de uraniu a fost cumpărată de la aceasta de Societatea Nuclearelectrica pentru suma de 30 de milioane de lei.

ANRM organizează Runda 101 cu o listă de concesiuni veche

ANRM a publicat recent o listă cu mai multe perimetre pentru concesionarea activității de explorare prin concurs public de oferte (Runda 101). Surprinzător, pe această listă apar zăcăminte care astăzi nu mai au căutare, cum ar fi cărbunele, în condițiile în care termocentralele pe cărbune se închid. Depunerea ofertelor are ca termen-limită dată de 17 ianuarie 2024, urmând ca deschiderea lor să se facă pe 21 ianuarie, dar surse apropiate industriei miniere spun că licitația nu se va bucura de un mare succes. „Vorbim despre o listă cu perimetre care a fost întocmită în urmă cu câțiva ani, dar care a fost scoasă la licitație de abia acum. Ea nu a fost actualizată, iar ANRM va avea surpriza să constate că la licitație nu vor veni multe companii. Unele dintre ele și-au exprimat interesul în trecut pentru concesionare, dar pentru că au așteptat prea mult ca ANRM să facă ceva, interesul s-a pierdut. Înainte de a lansa această licitație cei de la ANRM ar fi trebuit să actualizeze lista”, au precizat pentru cotidianul Jurnalul sursele citate. Pe lângă multe perimetre cu huilă, lignit, cărbune brut și ape geotermale, lista publicată de ANRM mai cuprinde minereuri cuprifere și auro-argintifere, minereu polimetalic, minereu de fier și mangan.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹