Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asigurarea unei aprovizionări sigure cu materii prime critice pe termen lung este esențială pentru atingerea obiectivelor energetice ale UE. Acest lucru presupune o creștere a ponderii energiei din surse regenerabile. Schimbarea de paradigmă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon a făcut ca cererea de materii prime critice să crească tot mai mult, astfel încât garantarea disponibilității acestora a devenit o problemă strategică pentru Uniunea Europeană. Curtea de Conturi Europeană va publica în luna februarie un raport de audit care va evalua acțiunea UE în acest domeniu și va analiza ambițiile acesteia în ceea ce privește diversificarea importurilor, creșterea producției interne și îmbunătățirea reutilizării și a reciclării materiilor prime critice.
Bateriile litiu-ion, electrolizoarele, turbinele eoliene, sistemele fotovoltaice solare, pompele de căldură implică tehnologii care au în comun două trăsături: sunt esențiale pentru tranziția energetică și necesită materii prime precum litiul, cobaltul și pământurile rare. Asigurarea disponibilității materiilor prime critice, denumite astfel din cauza importanței lor economice mari și a riscului de a nu putea fi procurate, este astfel crucială și reprezintă o chestiune de securitate strategică pentru UE. Viitorul nu se arată însă prea promițător, având în vedere că UE depinde în mare măsură (sau chiar exclusiv) de importurile din țări terțe pentru majoritatea celor 26 de materii prime declarate esențiale pentru tranziția energetică.
Producția internă, mai exact capacitatea de extracție și de prelucrare a materiilor prime critice în UE, este limitată. Mai mult, perspectivele privind reutilizarea și regenerarea acestor materii prime sunt nerealiste, deoarece rata lor de reciclare este în prezent fie foarte scăzută, fie egală cu zero pentru multe dintre ele.
Strategie pentru creșterea producției
Răspunsul UE s-a concretizat în diverse acțiuni întreprinse în ultimii ani în legătură cu materiile prime critice considerate esențiale pentru tranziția energetică a UE și pentru competitivitatea sa. Planul de acțiune privind materiile prime critice din 2020 a subliniat necesitatea de a se asigura nu numai accesul durabil la aceste materii, ci și reziliența în fața dependenței, prin imunizarea lanțului de aprovizionare la eventualele șocuri. Inițiativa emblematică a UE rămâne Regulamentul privind materiile prime critice din 2024, care urmărește creșterea, până în 2030, a capacității UE în ceea ce privește materiile prime strategice și stabilește patru obiective secundare în acest sens.
Cum vrea Bruxelles-ul să facă asta
Pentru a spori producția internă, UE își propune ca, până în 2030, cel puțin 10 % din consumul său anual de materii prime strategice să fie extrase de pe teritoriul său, iar cel puțin 40 %, prelucrate, pe teritoriul său. Pentru a diversifica importurile, UE dorește să se asigure că, până în 2030, cele provenite dintr-o țară terță nu depășesc 65 % din consumul UE pentru niciuna dintre materiile prime strategice. Nu în ultimul rând, în vederea unei utilizări mai eficiente a resurselor, UE urmărește ca, până în 2030, cel puțin 25 % din consumul său anual de materii prime strategice să provină din reciclare. „Proiectele strategice” selectate de Comisia Europeană sunt esențiale pentru atingerea acestor obiective. Ele ar trebui să beneficieze de un acces îmbunătățit la finanțare și de termene de implementare mai scurte, care să permită consolidarea securității lanțului de aprovizionare al UE.
Care sunt proiectele românești selectate
Trei proiecte din România care vizează activități de extracție a grafitului, cuprului și magneziului au fost selectate de Comisia Europeană în cursul lunii mai a anului trecut pe lista de proiecte strategice menite să stimuleze capacitățile interne în materie de materii prime strategice.
Cele trei proiecte din România sunt:
-
SALROM Baia de Fier – extracție grafit pentru baterii, proiect dezvoltat de Societatea Națională a Sării;
-
Rovina – extracție de cupru, proiect dezvoltat de Euro Sun Mining, cu sediul în Canada;
-
Verde Magnesium – extracție de magneziu.
Ce își propun proiectele UE selectate
Comisia anticipează un total de investiții de 22,5 miliarde de euro pentru cele 47 de proiecte). Printre beneficiile includerii pe harta proiectelor strategice se numără acces la această finanțare, dar și simplificarea semnificativă a procesului de autorizare, în condițiile în care se prevede că procesul de acordare a autorizațiilor nu va depăși 27 de luni pentru proiectele de extracție față de 5-10 ani în prezent.
Cele 47 de noi proiecte strategice sunt situate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România.
Acestea acoperă unul sau mai multe segmente ale lanțului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrări, 10 reciclări și 2 înlocuiri de materii prime. Proiectele strategice acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Actul privind materiile prime critice.
Printre acestea se numără mai multe proiecte care vizează litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (7 proiecte) și grafitul (11 proiecte), care vor aduce beneficii în special lanțului valoric al materiilor prime pentru baterii din UE.
Citește pe Antena3.ro
