Astazi se implinesc 17 ani de la moartea pictorului Liviu Babes, brasoveanul care si-a dat foc pe partia Bradu din Poiana Brasov. Sotia si fiica martirului anticomu-nist se lupta cu autoritatile pentru a-i face monument.

Si-a premeditat sinuciderea pe care unii au catalogat-o nebunie. O nebunie, "dar una lucida", spun altii. Un gest de revolta impotriva comunismului degradant si nociv. Si-a dat foc pe partia Bradu din Poiana Brasov in vazul a sute de turisti, fluturand printre flacari o pancarta: "Stop Murder, Auschwitz=Brasov".

Liviu Corneliu Babes, nascut la 10 septembrie 1942. Electrician la Trustul de Prefabricate, si pictor. Amator, dar talentat. Cunoscutii isi amintesc de umorul fin si de intransigenta brasoveanului la ignoranta, superficialitate, delasare si neseriozitate. Disperarea, incapacitatea de a rade de unul singur in mucegaiul comu- nist l-au adus la limita suportabilitatii.

A rabufnit la 2 martie 1989. O zi ce avea sa debuteze cat se poate de obisnuit pentru Babes, la putin timp dupa ce pictase "Grota cu masti". Ultimul sau tablou, pe al carui spate notase discret patru litere: "ende". Adica, in germana, "sfarsit". Nici macar sotia nu remarcase.

SCRIITOR DE MARTIR. Mircea Brenciu este scriitor, ziarist liber profesionist si apropiat al urmasilor lui Babes. "Dupa ’90, adevarul trebuia repus in drepturi, faptele trebuiau reevaluate, dar si oamenii. Cu ocazia unei comemorari m-am angajat sa scriu o carte despre Liviu Babes", o carte care, din motive pecuniare, a fost lansata abia acum un an, dar care i-a adus lui Brenciu un premiu din partea Uniunii Scriitorilor, filiala Brasov. "Babes devenise un pericol pentru regimul care traversa o perioada de spaima existentiala. In Europa incepeau sa se miste lucrurile, in timp ce Romania ramanea intr-o inertie ciudata. Protestul revolutionarilor brasoveni din 15 noiembrie 1987 a fost inabusit, iar participantii au fost pedepsiti, exilati prin diverse zone ale tarii. Singura forma de rezistenta anticomunista era sa asculti Europa Libera", isi aminteste Brenciu.

2.03.’89. Liviu Babes avea 47 de ani cand s-a sinucis

ZI DE MARTIE. Dimineata de primavara - in fond, Brasovul are primaveri tarzii - , Babes merge, ca de obicei, la serviciu. Dupa cateva ore se invoieste, se intoarce acasa, isi ia schiurile si pleaca in Poiana exuberanta, plina de turisti straini. Schiaza, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. La un moment dat, intre orele 15:00 si 16:00, pe partia Bradu din Poiana se aude un vuiet de stupoare. Pe mijlocul partiei, un schior coboara arzand ca o torta. "Initial, lumea a fost convinsa ca avea loc o regie a unui organizator de excursii. Incandescent, omul care ardea, si care de fapt devenise o torta, se prabuseste la baza partiei, langa un brad. Abia atunci oamenii realizeaza proportiile tragediei. Omul fumega, urla de durere, dar are puterea sa scoata de sub haina incendiata, cu mainile numai rana, o bucata de carton pe care scria: «Stop Murder. Brasov=Auschwitz»". Opriti crima! Doi turisti scotieni vin imediat sa-l stinga cu gecile lor. Foarte repede si-au facut aparitia insa si securistii, alungand multimea stransa si raspandind diversiunea nebuniei incendiatului. Desi evidenta e cu totul alta: un gest politic premeditat. A fost luat cu targa si suit in salvarea ce avea sa demareze in tromba. Nimeni nu stie exact ce s-a intamplat cu "torta vie". Familia avea sa fie anuntata sa vina sa-l ridice de la morga, in jurul orei 18:00, dar cu conditia de a nu deschide capacul cosciugului. "Am convingerea ca a fost omorat. Au vazut, probabil, ca nu mai poate vorbi ori refuza sa dialogheze si atunci, pentru a nu crea un erou viu, care oricand poate misca niste constiinte, dupa exemplul celorlalti din Europa de Est, in mod cert a fost asasinat, cu o injectie letala", povesteste Brenciu. Fiica lui Babes este convinsa de acelasi lucru si nu-si ascunde revolta: "Exista suspiciunea ca Liviu Babes a fost omorat si, totusi, dupa 17 ani, nimeni nu face nimic. Nu s-a mers mai departe intr-o ancheta...".

Sotia lui Liviu Corneliu Babes a fost avertizata in acea vreme sa nu dea nici un fel de declaratii si sa nu ia legatura cu nimeni. Inmormantarea lui Babes s-a desfasurat intr-un colt destul de izolat al Cimitirului Municipal Brasov, sub supravegherea atenta a "organelor". Dupa inchiderea cazului, Etelke si Gabriela s-au trezit complet izolate: oamenii se temeau sa fie vazuti in preajma lor. "Ideea nebuniei a fost intretinuta de unii si dupa 1989. Un «nebun» care si-a depasit instinctul de conservare pentru a arata ceva lumii", spune Brenciu.

Monument pentru Liviu Babes

CAZUL BABES. Mircea Brenciu, autorul cartii "Martirul"

La 12 ore dupa eveniment, postul de radio Europa Libera a transmis stirea: "Se pare ca in ziua de 2 martie, la Brasov, un cetatean roman si-a dat foc in semn de protest pentru atrocitatile savarsite de regimul Ceausescu. Nu cunoastem amanunte, dar ne vom interesa si vom reveni". In aprilie 1989, lumea occidentala a aflat despre Liviu Babes datorita The Free Romanian, ziarul lui Ion Ratiu, stirea fiind preluata de Sunday Times si de alte publicatii straine.

O FAMILIE IZOLATA. Mircea Brenciu stie mai multe despre gestul lui Babes decat familia. Familia nu a avut nici la vremea respectiva idee despre intentia martirului. Unul dintre cei mai mari eroi ai Romaniei epocii comuniste pentru al carui monument nu se prea gasesc fonduri. Exista un proiect al sculptorului italian de origine romana Camilian Demetrescu. "Vrem ca Babes sa fie scos din fundul cimitirului orasului si adus macar in Parcul Central, langa eroii Revolutiei. Iar in Poiana, partia pe care si-a dat examenul vietii ar putea sa se numeasca Partia Babes." In 1997 a fost declarat erou martir si a fost incadrat la drepturile prevazute de Legea 42, a revolutionarilor. Brasovul l-a declarat cetatean de onoare post-mortem si oficialitatile au rebotezat strada pe care a locuit Babes, conferindu-i numele martirului. "Nimeni nu ne-a intrebat daca suntem de acord cu acest lucru, iar vecinii ne-au privit cu dusmanie, pentru ca, odata schimbat numele strazii, trebuiau sa-si schimbe actele de identitate", isi aminteste Etelke, pe care oamenii o intrebau daca ea e "cea cu numele de strada". In cele din urma, simtindu-se stinghere acasa, sotia si fiica lui Babes au decis sa se mute din bloc si chiar din cartier.

VERNISAJ. Gabi Babes are astazi 28 de ani, este absolventa a Facultatii de Drept si a Colegiului de Psihopedagogie, lucrand in cadrul Autoritatii pentru Protectia Drepturilor Copilului. Impreuna cu mama ei lupta pentru a-si primi, intr-un mod decent, drepturile ce li se cuvin prin lege. "Nu mai stiu de unde sa-mi cer drepturile. Mi se pare ca sunt ca o cersetoare. Daca mi-ai dat o indemnizatie, da-mi-o elegant si in continuare. Sau nu-mi da - si gata. M-am saturat sa tot fiu plimbata dintr-un birou in altul", se plange Etelke Babes.

Astazi, 2 martie, in ziua in care se implinesc 17 ani de la gestul disperat al "Martirului" de pe partia Bradu, la Galeria Plus din Brasov (Strada Republicii) va avea loc vernisajul expozitiei cu vanzare a tablourilor lui Liviu Babes. Cu aceasta ocazie vor fi facute publice doua scrisori adresate Presedintiei si primului ministru, pentru a-i convinge sa finanteze monumentul Babes, la Brasov. Expozitia va fi deschisa doua saptamani.