Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După două înfrângeri, naționala României joacă azi, practic, „finala noastră”, meciul decisiv pentru calificarea în grupele principale cu una din gazdele competiției, Macedonia de Nord, chiar la Skoplje. O sarcină dificilă pentru Cristina Neagu și coechipierele ei. Atmosfera va fi vulcanică pentru că și macedonencele depind și ele de acest meci și vor fi puternic susținute de public. Un meci egal ne-ar fi suficient, pentru că tot cu zero puncte am merge mai departe chiar și în cazul unei victorii. În grupele principale am mai avea trei meciuri, cu Muntenegru, Polonia și Germania sau Spania, în funcție de rezultatul din meciul direct dintre ele.
Încă de la tragerea la sorți a grupelor preliminare de la acest european părerea generală a fost că nu avem nicio șansă cu Olanda sau Franța și că singura echipă accesibilă ar fi doar Macedonia de Nord.
Cristina, în contratimp cu echipa
Toate speranțele noastre s-au agățat, ca în ultimii 16 ani, de Cristina Neagu, „ea să ne scoată”. Problema e că ea nu mai poate face chiar totul ca pe vremuri. Ajunsă la 34 de ani, accidentările și, mai ales, presiunea care se pune pe ea meci de meci, au erodat-o în toți acești ani. Sunt partide în care nu-i iese jocul, așa cum s-a întâmplat cu Olanda, meci pierdut la limită, 28-29, în care Neagu a înscris doar trei goluri și a avut nu mai puțin de 8 aruncări ratate (trei în bară). În schimb a mers bine restul echipei și am pierdut la un singur gol.
În schimb, în meciul cu Franța, Cristina a jucat excelent, însă n-a mai funcționat echipa. Rezultatul, 35-21 pentru franțuzoaice putea fi mai mare, însă, pe final, au rotit pe teren întregul lot. A fost o ocazie bună și pentru câteva fete tinere din echipa noastră, debutante, să prindă câteva minute împotriva unei formații puternice, să se acomodeze în meciurile tari, pentru că nu ne putem baza pe Cristina Neagu la infinit. De altfel, liderul echipei noastre a declarat, pentru site-ul oficial al Federației Europene de Handbal (EHF) că acest EURO este ultimul din carieră și că simte că se va retrage din activitate după Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
Tragem la locul 9
La această ediție, cu 0 puncte, nu putem spera să ajungem în primele 8 echipe ale turneului, pentru că sunt deja calificate, până la meciurile de aseară, 6 naționale cu cel puțin 4 puncte, iar noi putem obține maximum 6.
„Pe vremuri, naționalele Franței veneau în România și ne plăteau să învețe de la noi handbalul în 7. Acum sperăm să nu luăm multe goluri de la ele. Acum e invers. Le aducem noi pe jucătoare să joace la echipele noastre, le plătim salarii foarte bune, le antrenăm și când ne întâlnim cu ele la Europene sau Mondiale ne bat la diferențe rușinoase. Noi le antrenăm ca să ne bată. În acest timp, jucătoarele noastre lustruiesc băncile de rezerve. Vedeți cât de generoși suntem?”
Radu Voina, fost handbalist
Am putea face două echipe naționale cu jucătoare care evoluează în România
CSM București
Siraba Dembélé - Franța
Grâce Zaadi - Franța
Elizabeth Omoregie - Slovenia
Evelina Eriksson - Suedia
Marie Davidsen - Norvegia
Ema Ramusović - Muntenegru
Rapid
Alicia Fernández - Spania
Orlane Kanor - Franța
Ivana Kapitanović - Croația
Jennifer Gutiérrez Bermejo - Spania
Ainhoa Hernández - Spania
Dorina Korsós - Ungaria
CSM Râmnicu Vâlcea
Elin Hansson - Suedia
Jovana Kovačević - Serbia
Isabell Roch - Germania
Bobana Klikovac - Muntenegru
Gloria Buzău
Marija Petrović - Serbia
Valentina Blažević - Croația
Kristina Prkačin - Croația
Minaur Baia Mare
Amra Pandžić - Slovenia
Aleksandra Vukajlović - Serbia
Dunărea Brăila
Kristina Liščević - Serbia
