18 martie 1990: liniştea de dinaintea furtunii

17 şi 18 martie 1990, sâmbătă şi duminică: zile de sărbătoare prin care locuitorii din Târgu-Mureş au trecut în linişte, fără conflicte majore. Era o linişte ciudată, oarecum nefirească după incidentele petrecute acolo pe 15 şi 16 martie. Era liniştea dinaintea furtunii criminale care avea să se abată asupra oraşului în prima zi a săptămânii următoare.

Au fost două zile de linişte în cursul cărora conflictul a mocnit, aproape de neobservat la lumina zilei. O perioadă ciudată în care Transilvania părea să fi devenit un front invizibil pe care se desfăşura un veritabil "război psihologic", cu operaţiuni aproape la fel de dure şi complexe ca acelea prin care trecuse întreaga Românie în zilele şi nopţile Revoluţiei din Decembrie 1989.

REVENIRE LA HARTA COMUNISTĂ
Pacea instaurată în cele două zile de week-end nu a împiedicat totuşi circulaţia unor manifeste care cereau explicit reînfiinţarea "Regiunii Mureş Autonome Maghiare". Pentru cei care nu ştiu, reamintim că aceasta a fost o diviziune administrativă care, creată după modelul sovietic impus de Stalin, a existat între anii 1952 şi 1968. Apărute la mai puţin de trei luni după o revoluţie anticomunistă, aceste manifeste solicitau în mod ciudat revenirea la o realitate impusă din afară cândva, demult, în primii ani ai fostului regim politic abia "debarcat".

Atunci, în martie 1990, când evenimentele erau în plină derulare, Uniunea Vatra Românească a pus apariţia acelor manifeste în legătură cu persoana fruntaşul maghiar Karoly Kiraly, care era şi un membru important al CFSN. Argumentul acestei suspiciuni, niciodată infirmată, dar nici confirmată până la capăt, provenea din însăşi biografia acestui personaj: cu mulţi ani în urmă, Kiraly fusese prim-secretar al Regiunii autonome.

Iar faptul că, ulterior, SRI avea să descopere că toate acele manifeste fuseseră tipărite în stăinătate, avea să complice şi mai mult înţelegerea tuturor acelor evenimente. De fapt, abia acum câteva zile am aflat că, la fel ca şi în cazul Revoluţiei din Decembrie, şi în privinţa evenimentelor de la Târgu-Mureş există un "dosar secret" care, dacă ar fi declasificat, ar putea aduce nişte lămuriri de mult timp aşteptate.

UN EPISOD CIUDAT
Tot de numele lui Karoly Kiraly este legat un alt episod petrecut la Târgu-Mureş în noaptea de 16 martie 1990. Atunci, la câteva ore după episodul Trabantului care, preschimbat în vehicul de asalt, a rănit grav 14 persoane, Kiraly, aflat la Bucureşti, a telefonat autorităţilor militare din oraş cerându-le să intervină în mod direct, cu trupe şi tehnică, pentru aplanarea conflictelor din oraş. Vorbind pe un ton categoric, el susţinea atunci că această intervenţie ar fi fost aprobată chiar de Ion Iliescu.

Ulterior, ajuns preşedinte al României, Iliescu a negat însă ferm că ar fi dat vreodată o astfel de dispoziţie. Episod deosebit de ciudat care nu are cum să nu readucă în minte un altul, petrecut tot în Ardeal, dar în noaptea de 29 decembrie 1989. Atunci, în plină Revoluţie, în comuna Band s-a petrecut ceea ce părea a fi incendierea unei locuinţe. Motiv pentru care, Kincses Elod, care era vicepreşedinte al CJFSN local, a cerut ca militarii din garnizoana Târgu-Mureş să intervină cu blindatele şi să depresureze sediul care ar fi fost atacat de grupuri de români violenţi care făceau prăpăd.

Înainte de a trimite blindatele să facă ordine, comandanţii militari au avut prudenţa, pe deplin justificată, de a verifica situaţia de la faţa locului. Verificări în urma cărora s-a constatat că, de fapt, în comuna Band era linişte. Iar singurul fapt ieşit din comun era prezenţa unei echipe de angajaţi ai televiziunii maghiare şi ai Agenţiei Reuters. Plus câţiva ziarişti finlandezi care aşteptau intervenţia Armatei române asupra localnicilor de etnie maghiară. Cine-i informase de iminenţa unui asemenea atac? Nu s-a aflat niciodată. Dar asta nu a fost nimic.

La scurt timp după ce luase decizia de a nu interveni, comandantul Garnizoanei Târgu-Mureş a fost sunat de la Bucureşti chiar de Nicolae Militaru. Ocazie cu care noul ministru al Apărării Naţionale i-a spus că la Bucureşti, în cadrul Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale se discută deja că în comuna Band se petrece un veritabil război local în care Armata a deschis focul asupra unor manifestanţi civili.

Cine o fi lansat aceste zvonuri? Cine a avut interes ca presa străină, prezentă deja la faţa locului, să afle că Armata Română duce un război contra populaţiei de etnie maghiară din Ardeal? Nu s-a aflat niciodată.