Concedierile de după concediu

Unu din cinci funcţionari publici ar putea fi trimis în şomaj, a anunţat ieri preşedintele Traian Băsescu. Declaraţia survine după ce reprezentanţii FMI au cerut autorităţilor de la Bucureşti reducerea cheltuielilor publice cu 1%-2% din PIB şi au spus răspicat că altfel nu ne vor da cea de-a doua tranşă din împrumut, în valoare de circa 1,9 miliarde de euro.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au pus degetul pe rană chiar în prima zi a negocierilor pe care le-au purtat cu autorităţile de la Bucureşti. Cheltuielile bugetare foarte mari în comparaţie cu încasările din ce în ce mai mici sunt principala problemă a Guvernului Boc. Fondul nu mai este dispus să închidă ochii la risipirea banului public şi a cerut tranşant reducerea cheltuielilor publice cu echivalentul a 1%-2% din PIB. Fondul vrea fapte, nu vorbe. Altfel nu vom primi cea de-a doua tranşă din împrumut, în valoare de 1,718 miliarde DST, circa 1,9 miliarde de euro.

VAL DE ŞOMERI
Nici nu au deschis bine gura reprezentanţii FMI că preşedintele Băsescu a şi venit cu soluţia salvatoare: trimiterea în şomaj a 20% din funcţionarii din aparatul de stat, care oricum sunt "inutili". Şeful statului a precizat că aparatul de stat este "mult supradimensionat" şi că nu înţelege de ce Guvernul tergiversează diminuarea "aparatului de stat exagerat de mare". Măsura trebuie luată cât mai curând, fără negocieri, pentru că situaţia actuală este "bugetofagă". Dacă indicaţiile lui Băsescu vor fi puse în practică, peste 200.000 de bugetari îşi vor pierde locul de muncă după ce vor veni din concediu. Însă premierul are o altă soluţie, diferită de cea a preşedintelui. Reducerea salariului în acest an cu 20% pentru toţi membrii Cabinetului, înclusiv al său. "Am vorbit de reduceri salariale pentru miniştri ca semn de restructurare, de raţionalizare a cheltuielilor bugetare", a declarat recent Boc. Măsura va fi aplicată din august până în decembrie şi va fi una voluntară, nu aprobată prin lege.

RISIPĂ
Verdictul FMI nu este o surpriză pentru autorităţi, premierul Boc vorbeşte de salarii nesimţite încă de la începutul anului, însă, concret, nu a luat nici o măsură. Presa a scris despre cheltuielile fără număr pe care unele ministere le fac într-o perioadă de criză, sfidând bunul-simţ. Chiar ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat că în fiecare minister pot fi găsite "excese de cheltuieli" privind banii publici şi că în continuare există o "zonă sensibilă" a costurilor cu personalul. Întrebat care sunt ministerele care au făcut excese de cheltuieli, Pogea a răspuns că alocări de bani publici peste limită pot fi regăsite la fiecare minister. "Acum puteţi găsi excese la fiecare minister, dar important este să le localizăm, iar măsurile pe care le luăm să fie de natură să atenueze aceste deficite şi, în timp, să fie eliminate", a spus Pogea.

BUGETE LOCALE
După modelul miniştrilor de la Bucureşti, şi autorităţile locale au arun-cat banii publici pe maşini, covoare, mochete, spectacole, mobilier de birou etc., sfidând criza financiară care goleşte vistieria publică. Abia miercuri, exact în ziua când s-a întâlnit cu delegaţia FMI, premierul Boc a anunţat că va limita nivelul cheltuielilor de personal în administraţia publică locală în funcţie de numărul locuitorilor deserviţi de primărie. După ce reprezentanţii FMI au arătat cu degetul către autorităţile locale, premierul Emil Boc a criticat autorităţile locale pentru cheltuielile ridicate şi a anunţat că Executivul va limita nivelul cheltuielilor de personal în administraţia publică.

Recesiune de 8%
Economia României este într-o continuă scădere şi este posibil să atingă o contracţie de 8% în acest an, dublu faţă de prognoza iniţială. Pogea a opinat că "o contracţie de 8% a PIB în acest an este plauzibilă", dar că, în această situaţie, tot cadrul macroeconomic stabilit cu FMI trebuie renegociat. Şi Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, a declarat că Fondul va fi flexibil în negocierile pentru majorarea ţintei de deficit bugetar, în contextul în care indicatorii macroeconomici s-au înrăutăţit. "Deocamdată evaluăm prognozele macroeconomice. Suntem abia la începutul discuţiilor", a spus el. Nivelul deficitului bugetar reprezintă unul dintre criteriile de performanţă din acordul cu FMI. Ţintele de deficit bugetar pentru primele două evaluări, din iunie şi septembrie, sunt de 2,73% din PIB la jumătatea anului şi de 3,5% din PIB la finele primelor nouă luni. Bugetul general consolidat a înregistrat în primul semestru un deficit de 2,7% din PIB, sub limita maximă convenită cu FMI, însă Guvernul va solicita FMI creşterea deficitului la un nivel cel puţin egal cu scăderea veniturilor din cauza crizei.

Banii de la agenţii
Veniturile agenţiilor guvernamentale vor fi luate la buget, iar salariile angajaţilor vor fi stabilite de Guvern, şi nu negociate, ca acum, între consiliul de administraţie şi conducere. "Există agenţii guvernamentale unde încă nu se simte nici un fel de criză, iar salariul conducătorului auto este de 41 de milioane de lei vechi, iar cel al unui director, nu şeful agenţiei, este de 176 de milioane de lei vechi. Vom lua acele decizii pentru ca salarizarea să fie decentă pe măsura muncii pe care o prestează", a spus Boc. El a nominalizat Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Agenţia de Cadastru. "Ele pun taxele prin lege, ele încasează, ele cheltuiesc. Juriştii lucrează la o formulă pentru ca veniturile anumitor agenţii să se facă venit la bugetul de stat, după care să primească pentru plata salariilor, la fel ca ceilaţi bugetari, salarii corespunzătoare, decente şi care să respecte cadrul legal", a mai adăugat premierul. Boc se va întâlni vineri, sâmbătă şi dumincă cu fiecare ministru care are în subordine structuri şi agenţii guvernamentale pentru a reglementa cadrul legal şi pentru a definitiva proiectul de reducere a numărului de agenţii până la jumătatea lunii august.