Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat, în conferința de presă susținută ieri, că încurajează elevii și părinții să anunțe orice problemă legată de bullying sau de comportament violent împotriva elevilor, într-un sistem de tipul „butonul de panică”. Activitatea încurajată astfel de ministru ar putea fi considerată echivalentul avertizorului de integritate din instituții. Ceva similar au propus și asociațiile studenților, anul trecut, pentru semnalarea incidentelor legate de hărțuirea sexuală.
Ideea de la care se pornește este aceea de solidaritate cu victima și de a oferi un ajutor necesar, mai ales celor care nu au curaj să semnaleze agresiunile îndreptate împotriva lor. Ministerul Educației îi încurajează pe toți cei care sunt victime sau cunosc astfel de cazuri să le semnaleze la conducerea școlii, iar dacă și acolo sunt probleme, să depună plângere la inspectoratul școlar. Dacă nici inspectoratul nu reacționează, plângerea se va face direct la Minister.
Bullyingul și violența în școli sunt fenomene în creștere, în ciuda tuturor măsurilor care au fost luate în ultimii ani pentru diminuarea acestora. Există și o strategie de management, și un plan de acțiune aprobat prin ordin de ministru, dar situația arată că în multe unități de învățământ nu se ține cont de aceste măsuri.
Ministrul Educației, Daniel David, a explicat, în cadrul conferinței de presă care a avut loc ieri, că planul de acțiune pentru stoparea violenței și a bullyingului în școli este obligatoriu pentru directori și profesori, iar cei care nu au ținut cont de el până acum sunt invitați să înceapă să îl aplice.
Pe lângă problemele legate de personalul didactic și mai ales conducerea școlilor care ignoră aceste măsuri, mai sunt foarte multe altele legate de incapacitatea de intervenție a directorilor de școli, atunci când acestora le sunt semnalate situații legate de bullying sau violență asupra unor elevi.
Ministrul a anunțat că atât elevii care sunt victime de bullying sau ale actelor de violență, cât și părinții lor sau alte persoane care cunosc astfel de situații pot semnala cazurile, mai întâi către conducerea unității de învățământ, iar dacă nu există nicio reacție, se poate raporta cazul la inspectoratul școlar, iar dacă nici aici nu se intervine pentru rezolvarea cazului, se poate raporta situația la Ministerul Educației, de unde se va interveni ferm și imediat.
Citește pe Antena3.ro
De la bullying la abandon școlar
Este prima oară când un ministru al Educației găsește o soluție ideală pentru a rezolva problemele grave din sistemul de învățământ. Sunt oameni disperați care ajung să-și retragă de la școală copiii care cad victime bullyingului sau sunt chiar bătuți în fiecare zi fără ca profesorii, diriginții sau directorii să-i apere. Mai mult, victimele sunt marginalizate și atacate inclusiv de personalul didactic și de părinții celorlalți elevi, fără a se putea apăra.
Mutarea în altă clasă sau la altă școală, atât a victimelor, cât și a elevilor agresivi ar fi o soluție care este menționată și în protocolul de acțiune în situații de violență, dar și aici intervine o problemă, pentru că de obicei nu sunt locuri disponibile la alte școli. Neavând unde să-și mute copiii, unii părinți ajung să-și retragă copiii de la școală și astfel crește abandonul școlar, iar acei copii sunt condamnați la o viață în excluziune.
Învățătoarea încurajează agresiunea
Am anchetat o astfel de situație care este în desfășurare chiar în aceste zile, într-o școală din sectorul 6 al Capitalei. O situație care s-ar fi putut rezolva foarte simplu, prin înscrierea unui copil la o școală din vecinătatea locuinței familiei, a ajuns caz de abandon școlar, de la clasa pregătitoare, după ce copilul a ajuns acasă mai multe zile la rând bătut și plin de vânătăi, iar mama lui nu a găsit înțelegere la niciun cadru didactic, nici la directorul unității de învățământ, iar de la finalul lunii februarie a trebuit să-l retragă de la școală.
Felix era un copil normal și fericit până acum câteva luni. Un diagnostic de ADHD pe care l-a primit în august 2024 i-a schimbat radical existența. Deși pe fișa medicală nu se menționează nimic în legătură cu violența, ci este vorba doar de deficit de atenție, copiii l-au transformat în victimă de bullying, apoi au început agresiunile zilnice. Mama copilului a încercat să se adreseze conducerii școlii, dar a constatat că nu i se dă atenție și, mai mult, învățătoarea îi încurajează pe agresori. „Copilul meu este în clasa pregătitoare. Până anul trecut a fost la Grădinița nr. 41 și nu a avut nicio problemă de sănătate sau de integrare. În septembrie a ajuns la Școala Adrian Păunescu, în timp ce toți colegii lui de la grădiniță au ajuns la Școala nr. 59. Nu am știut ce trebuie să fac, pentru a-l înscrie la școala cealaltă, unde sunt toți foștii lui colegi și vecini de bloc. Nu a reușit să se integreze. El a fost diagnosticat cu ADHD în luna august și are nevoie să fie într-un mediu cunoscut, nu să facă o astfel de schimbare bruscă”, a explicat mama copilului.
Un diagnostic dat prea ușor i-a schimbat viața
Micuțul a trăit primii ani de viață în Franța și mama lui a decis să se întoarcă în România acum doi ani, când Felix a avut prima schimbare bruscă de mediu, dar nu au fost consecințe grave și s-a adaptat foarte bine la grădiniță. Problemele au apărut atunci când părinții colegilor lui din clasa pregătitoare au aflat că Felix a fost diagnosticat cu ADHD, chiar dacă nu a creat niciodată probleme.
„După diagnostic, la ședința cu părinții am vorbit despre această problemă, deși puteam să nu spun. Are și o învățătoare tânără care l-a marginalizat, l-a blamat pentru orice, în timp ce spune despre colegii lui că l-ar fi lovit în joacă. În fișa lui, medicul a precizat că nu este agresiv, ci are probleme de atenție. Copilul îmi spune că l-au bătut colegii, iar învățătoarea nu l-a apărat. A venit traumatizat, plin de vânătăi. În luna februarie era bătut de același copil în fiecare zi. Din 28 februarie nu s-a mai dus la școală, pentru că era bătut zilnic. Am cerut înregistrările video, dar nu mi s-au dat. Am cerut ajutor, dar nu s-a luat nicio măsură”, mai spune mama băiatului.
Mama devine victima grupului de părinți
Bullyingul s-a extins asupra ei, pentru că nu doar învățătoarea îi încurajează pe elevii care-l agresează pe Felix, ci și părinții celorlalți copii. „Am primit amenințări și de la părinții copiilor care l-au bătut pe fiul meu. Am cerut mutarea copilului meu la școala cealaltă, dar mi s-a spus că nu sunt locuri. La orice școală m-am dus, mi se spune că nu au locuri”, explică mama disperată care a ales să-și țină copilul acasă, pentru a nu fi molestat, până când găsește cineva o rezolvare.
Nu este singurul caz de acest fel. Există, într-adevăr, și situații în care copiii cu probleme de sănătate și de adaptare ajung să-și agreseze colegii sau chiar profesorii. Unii terorizează o școală întreagă și nu pot fi opriți. Un caz s-a înregistrat chiar săptămâna trecută, la Iași, unde un elev și-a bătut profesoara de Chimie. Psihologii școlari care au analizat reacțiile comunității la un diagnostic de tipul ADHD spun că este vorba despre o reacție de apărare a grupului de părinți care încearcă să înlăture un potențial pericol, fără a cunoaște natura diagnosticului, ci doar prin asocierea cu alte cazuri care au fost mediatizate.
„De obicei, de la părinți pornește valul de ură și ajunge să fie victimă de bullying și familia elevului. Dacă este familie monoparentală și mai ales dacă elevul are doar mama, aceasta devine victimă sigură a comunității, chiar dacă elevul nu a dat niciodată semne de agresivitate. Este o reacție de grup pe care noi o întâlnim destul de des. Dacă ar fi luați individual, părinții nu ar reacționa la fel, dar atunci când se zvonește în grupul respectiv că există un potențial pericol pentru copiii lor, acei părinți devin ei agresivi, încercând să-l arunce afară din comunitate pe copilul cu probleme”, a explicat un psiholog școlar.
Birocrația scade șansele de rezolvare a situației
Mama lui Felix spune că intenția ei este să-l mute la altă școală, tocmai pentru că deja este traumatizat și nu s-ar mai putea întoarce în mediul ostil de unde a venit în fiecare zi bătut de colegi și unde a aflat că autoritatea care trebuia să-l apere a devenit, la rândul ei, părtașă a agresiunii împotriva lui. Dar nu are unde să-l ducă, pentru că același sistem de învățământ din România blochează din start orice posibilitate de a găsi un loc la altă școală.
Soluția ar fi ca elevul să fie mutat imediat la cealaltă școală, care se află la numai câteva sute de metri distanță și unde, în mod normal, ar fi trebuit să-l poată înscrie din start, dar nici măcar în astfel de cazuri disperate nu se urnește acel mecanism birocratic din interiorul sistemului de învățământ care ar putea să găsească și să aplice în timp util soluția optimă pentru a rezolva o problemă relativ simplă.
