Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Transparență, celeritate și corectitudine – aceste trei principii s-ar fi introdus, prin modificarea regulamentului de funcționare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), la propunerea Ministerului Educației. Dar s-a ajuns la un scandal național, cu implicarea președintelui României. Klaus Iohannis i-a transmis ministrului Educației, vinerea trecută, că-l somează să respecte cerințele mediului academic și ale societății civile, cu privire la pedepsirea plagiatorilor și menținerea actualului regulament de funcționare al CNATDCU. Iar ministrul Educației s-a conformat.
Sorin Cîmpeanu a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, că nu se va schimba nimic din acest regulament, nici acum, nici mai târziu, cât timp va fi el ministru al Educației. Dar a amintit că una dintre prevederile noului regulament, propus de minister și respins de contestatari, până la încheierea perioadei dezbaterii publice, se referea la transparența în procesul de acordare a titlurilor de doctor, prin acceptarea prezenței studenților doctoranzi la dezbaterile comisiei. A doua măsură propusă de minister și respinsă de contestatari este celeritatea în analiza contestațiilor (și nu numai), pentru care foarte mulți doctoranzi depun plângeri la Ministerul Educației. A treia măsură prevedea corectitudinea din punct de vedere juridic a procedurilor legate de acordarea titlurilor de doctor și de contestarea acestora. „Am luat act de opiniile exprimate. Nu vor fi modificate nici acum, nici pe viitor, cel puțin atât timp cât eu voi fi ministrul Educației. Dacă toți cei care s-au pronunțat au spus că este foarte bine așa, am luat act și vor rămâne în aceeași formă. Aceste propuneri de modificare vizau îmbunătățirea transparenței, vizau consolidarea responsabilității, vizau de asemenea consolidarea bunei administrări. Dacă toți cei care s-au exprimat au spus că este foarte bine așa, să elimine acele întârzieri prin care sute de candidați la titlul de doctor sau de abilitare depun plângere la Ministerul Educației cu privire la întârzierea procesului. Îmi place să cred că nu se vor mai înregistra întârzieri”, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu.
Bani pentru reanalizarea doctoratelor
Pentru a rezolva global problema plagiatelor, ministrul a mai precizat că așteaptă de la CNATDCU o strategie de combatere și prevenire a plagiatului, iar de la fiecare emitent al titlurilor de doctor (universități, institute și Academia Română) așteaptă ca în decurs de un an să-și reanalizeze și să-și asume răspunderea, în scris, pentru toate tezele de doctorat din trecut - peste 77.000. Pentru analiza tuturor tezelor, Ministerul Educației va finanța universitățile. Sorin Cîmpeanu a precizat că nu va impune niciunui emitent să-și reanalizeze tezele de doctorat pentru care a acordat titluri, dar este o solicitare pentru toate acestea, astfel încât să se rezolve toate problemele legate de suspiciunile legate de plagiat, ca fenomen. Ministrul a mai spus că nu crede că va exista vreo universitate care să refuze banii pentru acest proces de reanalizare.
Citește pe Antena3.ro
Porumbel scăpat în presa locală
Scandalul internațional al plagiatelor are câteva puncte forte, mai puțin discutate – sau aproape tabuizate – în mass-media și social media, anume modul de operare comun. Un blogger anonim a pretins, la-nceput, în perioada 2010-2015, că a citit integral milioane de pagini din teze de doctorat scrise în toate limbile și din toate domeniile de activitate, dar și din diverse alte lucrări științifice, rapoarte tehnice sau juridice, referate ale unor studenți etc. Bloggerul anonim pretindea că a și memorat integral acele milioane de pagini, dar și că a reușit să identifice, de fiecare dată, similitudinile, cu număr de pagină și paragraf, la fiecare lucrare în parte. Apoi obișnuia să publice rezultatul acestor analize fabuloase în revista Nature, de unde se dădea copy/paste în presa din întreaga lume (uneori era copiat și titlul), în doar câteva ore. De obicei se publica a doua zi după ce un important lider politic dintr-o țară europeană era numit într-o funcție (la fel ca în cazul Victor Ponta). După 2015, același lucru au început să-l facă și niște jurnaliști naționali, preluând integral modul de operare. Pentru prima oară în istoria scandalului plagiatelor, a apărut informația mai întâi în presa locală, ieri, la Sibiu: un deputat PNL (Constantin Șovăială) a plagiat. Dar tot pentru prima dată în istorie, niciun jurnalist nu a pretins că ar fi citit și memorat integral câteva zeci de mii de pagini, pentru a identifica plagiatul, deci a folosit un soft antiplagiat, pe care l-a și indicat ca sursă (Turnitin). Practic, prin publicarea, cu trei ore înainte de conferința de presă de la Ministerul Educației, a analizei plagiatului deputatului PNL Sibiu, se arată că tezele de doctorat pot fi sustrase, în format electronic, iar softurile antiplagiat (care sunt extrem de scumpe) se folosesc pentru o analiză superficială, nefiind corelată cu reanalizarea „in integrum” a tezei – așa cum ceruse Ministerul Educației și a respins CNATDCU.
Îmi place să cred că solicitarea pe care am făcut-o la CNATDCU va fi onorată ca în această toamnă să avem o strategie de combatere și prevenire a plagiatului.
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației
