Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noile reguli după care va fi organizat concursul național de directori de școli au fost aprobate de ministrul Educației și atât metodologia, cât și calendarul concursului au fost puse în consultare publică, pe site-ul ministerului, până la data de 14 iunie. Potrivit documentului, examenul scris va fi un test standardizat cu 50 de întrebări, însă rezultatul acestuia va conta doar 40% în nota finală. Cea mai mare pondere în rezultatul final îl va avea punctajul obținut la interviu, iar la această probă candidații nu vor putea face contestații. Noua metodologie este criticată de unii profesori, care spun că „nu se dorește promovarea competenței profesionale”, ci validarea anumitor candidați, și că „cel mai probabil vom asista la cea mai mare politizare a învățământului postdecembrist”.
Conform calendarului pe care Ministerul Educației l-a pus în consultare publică, la finalul săptămânii trecute, înscrierile la concursul pentru directori și directori adjuncți de școli încep în 21 iunie, iar proba scrisă va avea loc în 27 iulie. Proba scrisă va dura două ore și constă în rezolvarea unui test standardizat cu 50 de itemi, prin care se evaluează capacitățile cognitive și competențele de management și leadership ale candidaților, rezultatele fiind afișate în aceeași zi.
Cea de-a doua probă, interviul, va fi susținută abia în toamnă (în perioada 11 octombrie-26 noiembrie), în fața unei comisii de evaluare, din care vor face parte, pe lângă reprezentanți ai inspectoratului școlar și ai unității de învățământ, și un reprezentant al consiliului local, respectiv un reprezentant al consiliului județean, în cazul școlilor speciale.
Interviul atârnă greu în nota finală
Nota finală a candidatului, după susținerea celor două probe obligatorii, se obține, potrivit documentului, prin formula: N=(4Ns+6Pi)/10, unde: Ns=nota obținută la proba scrisă; Pi=punctajul obținut la proba de interviu; N=nota finală obținută”.
Practic, interviul va avea o pondere de 60% în nota finală, iar la această probă nu se pot face contestații din partea candidaților.
Citește pe Antena3.ro
Calificativ „Foarte bine”, doar pentru ultimii 2 ani
Pentru a ocupa funcția de director sau de director adjunct, un cadru didactic trebuie să îndeplinească, cumulativ, opt condiții, potrivit documentului publicat de Ministerul Educației. Astfel, candidatul trebuie să fie: absolvent al învățământului superior cu diplomă de licență sau atestat de echivalare; titular în învățământul preuniversitar, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, să fie apt medical și să aibă o vechime în învățământul preuniversitar de cel puțin 5 ani. Nu pot candida la concurs profesorii titulari care au avut statutul de „lucrător al Securității” sau „colaborator al Securității”.
Deși se cere o vechime de minimum 5 ani în învățământ, integritatea candidatului nu pare la fel de importantă. Una dintre condițiile de participare este, de exemplu, să nu fi fost sancționat disciplinar, însă este luat în calcul doar ultimul an școlar anterior anului desfășurării concursului, nu și ceilalți ani de activitate. De asemenea, pentru a ocupa funcția de director este suficient ca profesorul respectiv să fi primit calificativul „Foarte bine” doar în ultimii 2 ani școlari lucrați la catedră sau în funcții de conducere din școli. „Nu a fost lipsit de dreptul de a ocupa o funcție de conducere în învățământ prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală”, este o altă condiție pentru cei care vor să ocupe funcția de director sau de director adjunct.
„Cea mai mare politizare a învățământului”
Noile reguli creionate de Ministerul Educației îi nemulțumește pe dascăli, care se declară dezamăgiți.
Felix Godeanu, directorul Școlii Gimnaziale „Grozești” din județul Mehedinți, spune că vrea să candideze din nou, pentru a termina proiectele începute, însă, din punctul său de vedere, lucrurile au involuat, în loc să evolueze, iar deciziile luate la nivelul ministerului „duc la deprofesionalizarea funcției manageriale”. Deși consideră că, în general, concursurile sunt bune, deoarece oferă candidaților apolitici o șansă reală, „un asemenea concurs nu naște decât frustrări și nemulțumiri, mai ales că este vizibil faptul că nu se dorește promovarea competenței profesionale, ci promovarea unor interese de grup”. „Ceea ce se întâmplă este rușinos și o mare pată adusă meritocrației și competenței profesionale și, cel mai probabil, vom asista la cea mai mare politizare a învățământului postdecembrist”, scrie Felix Godeanu, pe pagina sa de Facebook.
Dascălul are și câteva propuneri, pe care le consideră importante pentru ocuparea unei funcții de director de școală. Astfel, el propune limitarea accesului la aceste funcții a profesorilor cercetați penal pentru infracțiuni ce țin de activitatea didactică/învățământ, precum și anumite condiții pentru membrii comisiilor care evaluează competențele candidaților.
„Cred că ar fi imperios necesar să se prevadă că nu pot face parte din comisia de concurs persoane care au fost/sunt cercetate penal pentru infracțiuni care privesc domeniul învățământului. O altă regulă de bun simt ar fi ca toți membri comisiei să aibă studii superioare”, subliniază Felix Godeanu.
„Să înceapă politizarea. Postul pentru 2022-2026 e asigurat. Cum? Simplu. 60% din notă este dată de «interviu» (cu membrii din Consiliul local, cu studii medii)”, „De ce calificativ «foarte bine» doar în ultimii 2 ani? Pentru un transfer amărât, ți se cere calificativ «foarte bine» în ultimii 5 ani și ca director nu îți trebuie decât în ultimii ani! Am crezut în principiile morale ale acestui partid PNL. Sunt dezamăgit ca și mulți alți tineri profesori!”, sunt alte două nemulțumiri exprimate de profesori în mediul online.
9.771 de posturi de directori și directori adjuncți vor fi scoase la concurs
Noii directori își vor prelua funcțiile abia în 2022
Organizarea acestui concurs se întinde pe o perioadă de aproximativ șase luni, având în vedere că noii directori vor primi deciziile de numire abia din 10 ianuarie 2022, cu toate că mandatul a peste 4.500 dintre actualii directori vor expira în luna august 2021. Miza lungirii la nesfârșit ar fi chiar banii școlilor, care, în acest fel, vor fi gestionați de directori numiți politic. „Noii directori, cei puși din pix, vor fi cei care vor organiza începutul de an școlar 2021-2022, vor fi cei care vor gestiona bugetul deja aprobat pentru anul viitor calendaristic, vor fi cei care vor negocia eventualele contracte cu autoritatea locală, vor fi cei care vor stabili deja normele și încadrările pentru anul școlar viitor și vor fi cei care vor stabili deja legăturile pentru banii din PNRR. Miza de facto a perioadei lungi de interimat a directorilor de școli în care se vor pune bazele celor mai mari descărcări de bani din istoria sistemului românesc de învățământ – 4 miliarde de euro în 4 ani”, se arată într-o analiză realizată de edupedu.ro
