Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SUA au declasificat miercuri noi documente confiscate în casa din Abbottabad (Pakiskan) în care a fost ucis Osama Ben Laden în timpul unui raid al forţelor speciale americane, la 2 mai 2011, transmite AFP, care le-a consultat în exclusivitate.
În jur de o sută de documente, selectate şi traduse de agenţiile americane de informaţii, care le-au şi desecretizat, aduc noi clarificări asupra stării de spirit a liderului Al-Qaida, gândirii sale tactice, îngrijorării cauzate de serviciile de informaţii occidentale sau atenţiei pe care o acorda imaginii publice a reţelei, comentează France Presse.
Retras în complexul său de la Abbottabad, Osama Ben Laden le cerea adepţilor săi să rămână concentraţi pe atacuri împotriva Statelor Unite. 'Prioritatea trebuie să fie uciderea şi lupta împotriva americanilor şi a reprezentanţilor lor', scria Ben Laden.
Preşedintele american Barack Obama a cerut o 'mai mare transparenţă' în ce priveşte obiectele confiscate în Pakistan, iar Congresul a votat o lege care obligă serviciile de informaţii să analizeze ce documente pot fi făcute publice, a amintit Jeff Anchukaitis, purtător de cuvânt al Direcţiei Naţionale de Informaţii Americane (DNI). După cum precizează France Presse, nu este totuşi posibil să se verifice în mod independent originea documentelor sau calitatea traducerii.
Declasificarea acestor documente intervine la scurt timp după publicarea unui articol controversat al jurnalistului de investigaţii Seymour Hersh, care pune sub semnul întrebării versiunea oficială a morţii lui Osama Ben Laden. CIA a indicat însă, prin purtătorul de cuvânt Ryan Trapani, că procesul de declasificare începuse de mai multe luni şi nu poate fi considerat o replică la articolul lui Hersh.
Prin intermediul scrisorilor, notiţelor, directivelor, ies la iveală preocupările lui Ben Laden, de la cele de ordin strategic la unele obişnuite. Conştient de riscul loviturilor dronelor americane, el le cerea oamenilor săi să nu comunice prin e-mail, să nu se adune în grupuri mari şi se îngrijora de riscul de a găsi cipuri electronice în îmbrăcămintea soţiei sale.
El se preocupa de 'înnoirea cadrelor' şi căuta un mijloc prin care fiul său Hamza, succesorul său probabil, să i se poată alătura la Abbottabad.
Pe un plan mai strategic, Ben Laden credea că Al-Qaida trebuia să plănuiască atacuri spectaculoase împotriva Statelor Unite, după exemplul celor de la 11 septembrie, şi nu contra regimurilor din Orientul Mijlociu. 'Ar trebui să oprim operaţiunile împotriva armatei şi poliţiei în toate regiunile, în special în Yemen', nota el într-o scrisoare. Prioritatea trebuie să fie 'să lovim America pentru a o forţa să lase în pace' regimurile din Orientul Mijlociu şi pe musulmani, adăuga şeful Al-Qaida.
Comentând sub acoperirea anonimatului aceste documente, un responsabil din serviciile americane de informaţii sublinia că Ben Laden era îngrijorat 'că dezbinarea din mişcarea jihadistă o va duce la pieire'. În 2007, jihadişti irakieni i-au scris lui Ben Laden pentru a denunţa cu vehemenţă acţiunile ucigaşe ale Al-Qaida în Irak (devenită ulterior gruparea Statul Islamic), 'comise în numele vostru'.
Unii apropiaţi au încercat să-l convingă să opereze o schimbare de tactică, cu atacuri de mai mică amploare şi mai bine ţintite, mai uşor de purtat în condiţiile ameninţării dronelor şi ale interceptărilor comunicaţiilor, afirmă serviciile americane. În acest sens, un document confiscat la Abbottabad şi declasificat în cadrul unui recent proces la New York, arată că Abu Mousab al-Suri, un apropiat al lui Ben Laden, pleda pentru acest stil de atac. Unii lideri ai Al-Qaida considerau că operaţiuni mici, precum atacuri de tip lup singuratic, ar putea slăbi economic Occidentul, mai susţin sursele americane. Ben Laden nu s-a lăsat convins, însă după moartea sa, Al-Qaida a recurs la astfel de atacuri, iar 'jihadul individual' susţinut de al-Suri a luat amploare, mai notează France Presse. agerpres.ro
