Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia anunţată duminică de Angela Merkel de a candida pentru un al patrulea mandat de cancelar a fost primită fără entuziasm în Germania, unde numeroşi comentatori atrag atenţia asupra dificultăţilor de care lidera conservatorilor se va lovi în contextul ascensiunii populiştilor, consemnează luni AFP.
Conform sondajelor, circa 55% dintre germani doresc ca Angela Merkel să candideze din nou, mai ales că niciun rival serios care să-i poată lua locul nu a apărut în cei 11 ani de când ea conduce executivul, un record de longevitate politică printre liderii occidentali.
'Merkel merge, cine altcineva ?', sintetiza luni publicaţia Die Welt pe prima pagină. De altfel, sentimentul dominant este cel al unui anunţ aşteptat, însă rezervele presei germane contrastează cu speranţele pe care Angela Merkel le stârneşte în exterior, unde ea este descrisă adesea drept ultima redută în faţa populismului de care este acuzat preşedintele ales al SUA, Donald Trump.
Totuşi, cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung estimează că vremurile de glorie ale cancelarului Merkel au trecut, iar şansele ei de a deveni o 'Superwoman' a Germaniei sau a lumii occidentale nu sunt foarte mari.
'Va putea ea oare să ralieze electoratul german şi Europa politicii sale privind migraţia şi să spargă în acelaşi timp valul populist ?', se întreabă la rândul său cotidianul Bild, care crede că 'este prea mult pentru o singură persoană'.
Deşi nu are un contracandidat pe măsură, pentru Angela Mekel nu va fi uşor să se prezinte ca mare favorită, mai ales că partidul ei, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), este în pierdere de viteză, această formaţiune având în prezent 33% în intenţiile de vot, cu nouă procente sub scorul din anul 2013.
Deşi ea a reuşit să-şi consolideze partidul şi să îngrădească social-democraţii, în acelaşi timp Angela Merkel i-a dezamăgit pe conservatorii pur sânge. Politica ei de deschidere faţă de migranţi a divizat ţara şi a deschis astfel calea afirmării ideologice a populiştilor din Alternativa pentru Germania (AfD).
'Sub Merkel, democraţia s-a atrofiat în Germania', consideră Alexander Gauland, fost membru al CDU, acum unul dintre liderii AfD, el făcând astfel referire la faptul că în parlamentul german practic nu există opoziţie în condiţiile în care social-democraţii fac parte din coaliţia de guvernare.
Cu toate că AfD este cotată în sondaje cu numai 11-13%, Angela Merkel a admis că alegerile de anul viitor vor fi cele mai grele de la reunificarea Germaniei. De altfel, pe lângă AfD, ea trebuie să lupte şi împotriva scepticilor din propriile rânduri, în primul rând aliaţii bavarezi din Uniunea Creştin-Socială (CSU).
'O acceptăm (candidatura Angelei Merkel n.r.), dar ea nu stârneşte vreo euforie', a declarat Hans Peter Friedrich, membru marcant al CSU şi fost ministru în guvernul condus de Angela Merkel.
La rândul lor, unii membri ai Partidului Social-Democrat (SPD), conştienţi că au fost slăbiţi de alianţa cu Angela Merkel, doresc să impună o orientare mai la stânga şi susţin o alianţă cu stânga radicală şi cu ecologiştii.
'Prinsă la mijloc între o posibilă alianţă roşie-roşie-verde şi alinierea la dreapta a AfD', Merkel nu se va putea limita la apărarea propriilor rezultate şi va trebui să se 'reinventeze', estimează publicaţia Bild.
Dar lirismul electoral nu a fost niciodată punctul forte al actualului cancelar şi ea nu va reuşi să convingă doar cu 'promisiuni vagi de reduceri de impozite şi cu câteva ieşiri împotriva islamului radical', anticipează la rândul său ziarul Der Spiegel.
'A înţeles cineva de ce Angela Merkel se prezintă din nou şi ce vrea ea să facă încă patru ani la putere ? Eu nu', spune Dirk Kurbjuweit, editorialist al acestei publicaţii.
Nici statura ei internaţională nu mai este garantată, mai ales că lasă impresia că neglijează politica internă, notează publicaţia Süddeutsche Zeitung. 'Alegătorii sunt interesaţi mai mult de locurile de muncă, de şcoli şi de securitatea fizică şi socială decât de procesul de pace din Afganistan sau Siria', explică acest cotidian. AGERPRES
