Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă şi ONU avertizează că schimbările climatice vor avea consecinţe nefaste asupra întregii lumii, iar meteorologii anunţă că 2014 este pe cale să devină cel mai cald an înregistrat oficial. Dacă până în 2050 nu se vor lua măsuri radicale, turismul pe coasta europeană a Mediteranei va fi distrus, asiaticii din majoritatea regiunilor continentului vor fi afectaţi de creşterea nivelului mărilor şI oceanelor, Marea Barieră de Corali din Australia va continua să se degradeze, iar securitatea alimentară a ţărilor africane va fi în pericol din cauza inundaţiilor şi secetei, pericole ce ameninţă atât America de Nord, cât şi America centrală şi de Sud, conform unei infografii publicate de Daily Mail. Cercetătorii de la University of East Anglia arată că fenomenele de vreme extremă au fost mult mai frecvente în ultimii 30 de ani, comparativ cu media la 130 ani. Datele oficiale arată că temperatura medie pentru 2014 este mai caldă cu 0,01 grade celsius decât în 2010. “ Fără îndoială, temperaturile extreme, reci şi calde, sunt cei mai importanţi factori pentru societatea umană”, a declarat Scott Robeson, de la Indiana University, care a luat parte la studiul realizat de University of East Anglia. El a mai spus că acest studiu ar putea explica “pauza” luată de încălzire globală din 1998 încoace, după cum a arătat anul trecut grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Multe dintre ţările în curs de dezvoltare doresc un target pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a ajunge la zero în 2050, dar ţările OPEC, îngrijorate de scăderea veniturilor din cauza alternativei energiei verzi, preferă ţinte vagi pe termen lung. Un raport recent al IPCC arată că încălzirea globală există, iar creşterea intervenţiilor artificiale ar putea face ireversibil trendul încălzirii vremii. Documentul mai arată că încălzirea globală va avea impact asupra tuturor continentelor şi de-alungul oceanelor, iar dacă emisia gazelor cu efect de seră va continua în ritmul actual temperaturile vor creşte până la mijlocul secolului cu alte două grade celsius, comparativ cu temperaturile din perioada 1986-2005. ŞI, până la sfârşitul secolului , un astfel de scenariu va aduce temperaturi cu 3,7 grade celsius mai ridicate.
“Nu mai timp de cârpeli”
Nu mai e timp de cârpeli în ceea ce priveşte schimbarea climei, a avertizat şI secretarul general al ONU, Ban Ki-moon la Lima, unde se desfăşoară până vineri o conferinţă pe tema schimbărilor climatice. El s-a declarat profund îngrijorat de ritmul lent al acţiunilor de combatere a schimbării climatice şi a îndemnat guvernele la o acţiune radicală, în favoarea economiei verzi, conform Daily Mail. Secretarul general al ONU spune însă că mai există totuşi o şansă pentru limitarea încălzirii globale şi a susţinut stabilirea la nivel internaţional a unui plafon de 2 grade celsius, cum era înainte de epoca preindustrială, pentru a preveni inundaţiile, seceta şi creşterea nivelului mărilor. El i--a avertizat însă pe delegaţii celor 190 de ţări prezenţi la conferinţa ONU că această fereastră de oportunitate se închide foarte repede. “Nu mai e timp de improvizaţii, e timpul transformării”, le-a transmis Ban Ki-moon celor prezenţi care încearcă să ajungă la o înţelegere pentru limitarea creşterii globale a emisiilor gazelor cu efect de seră. În ciuda semnelor de progres, Ban Ki-moon a arătat că este foarte îngrijorat că acţiunile sunt comune, dar nu şI responsabilităţile. “Trebuie să acţionăm acum”, a mai spus el. Secretarul general al ONU a salutat primele acţiuni în acest sens cum ar fi piaţa certificatelor verzi sau marşurile din septembrie ce mobilizează sute de mii de oameni pe străzi din Manhattan până în Mumbay şi Melbourne. De asemenea, el a salutat contribuţia de 10 bilioane de dolari a ţărilor dezvoltate la un nou fond verde ce va fi folosit pentru reducerea emisiilor de carbon în ţările în curs de dezvoltare şi le va ajuta să se adapteze la schimbările climatice ce vor pune presiune pe rezervele de hrană şi apă. Secretarul general al ONU a făcut un apel la ţările care nu au oferit garanţii în acest sens să ia în calcul un angajament financiar ambiţios. Australia este singura dintre ţările dezvoltate care nu a contribuit la noul fond verde, preferând să se concentreze pe iniţiative locale. Ban Ki-moon a îndemnat ţările dezvoltate să se întâlnească şi să depăşească obiectivul stabilit acum 5 ani de a mobiliza 100 bilioane de dolari pe an, până în 2020, pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare.
