Arhipelagul inţelegător

Ce pot avea in comun o ţară mediteraneană cu o populaţie de aproape 400.000 de persoane inghesuite in graniţele a 316 kilometri pătraţi şi un stat din sud-estul Europei, cu o populaţie de aproape20 de milioane de persoane?

Ce pot avea in comun o ţară mediteraneană cu o populaţie de aproape 400.000 de persoane inghesuite in graniţele a 316 kilometri pătraţi şi un stat din sud-estul Europei, cu o populaţie de aproape20 de milioane de persoane? Aparent, nu mare lucru, dar, dacă statele in cauză sunt Malta şi Romănia, există cel puţin un politician care susţine că "destule".

Gazdă a Zilelor de Studiu ale Partidului Popularilor Europeni şi Creştin Democraţilor (PPE-ED) din Legislativul UE, premierul maltez Lawrence Gonzi a declarat, pentru Jurnalul Naţional, că statutul de state membre ale UE inseamnă, pentru Romănia şi Malta, o serie de probleme impărtăşite.

"Aparent, suntem state complet diferite, cu interese şi preocupări diferite, dar in UE aparenţele de acest gen sunt inşelătoare. Noi inţelegem foarte bine problemele Romăniei şi ale poporului romăn, pentru că şi noi am trecut printr-o tranziţie dificilă pentru a răspunde cerinţelor şi recomandărilor Bruxellesului. Incă au loc tranformări, dar, la trei ani de la momentul aderării, rezultatele sunt vizibile şi avem toate motivele să incurajăm Romănia. In prezent am indeplinit criteriile de la Maastricht, care ne permit să aderăm la zona euro, iar asta va inseamna o viaţă şi mai bună pentru cetăţenii noştri şi mai multe investiţii", a spus Gonzi, care conduce Partidul Naţionalist aflat la putere in Malta.

Citește pe Antena3.ro

Kremlinul comentează mondenitățile și spune că soții Assad nu divorțează. Chiar purtătorul de cuvât al lui Putin a negat informația

OPORTUNITĂŢI. Premierul maltez a mai spus că ţara sa este solidară cu Romănia, pe care o felicită pentru reuşita aderării, şi se declară convins că există suficiente domenii in care cele două state pot găsi interese comune. "In ciuda diferenţelor dintre noi, date de factorii geografici, de populaţie şi de suprafaţă, putem discuta şi colabora pe o serie de aspecte, de sectoare. Mă găndesc in primul rănd la turism, unde cred că putem lucra foarte bine impreună, la sectorul maritim, al dezvoltării, la investiţii", a apreciat oficialul de la Valetta.

VOR AJUTOR. Cu toate acestea, el admite că diferenţele dintre problemele Maltei şi ale Romăniei sunt mai numeroase decăt asemănările. Iar o mare problemă pentru micul arhipelag este imigraţia, care reprezintă şi unul dintre dosarele de bază dezbătute zilele acestea in Saint Julian’s, in apropiere de Valetta, intr-o ţară unde orice localitate este la doi paşi de alta. "Imigranţii sunt o problemă fierbinte in Malta şi mare nevoie de ajutor din partea colegilor de Uniune. Suntem ţara cu cea mai mare densitate a populaţiei, ne aflăm la nici 100 de kilometri de Italia şi la mai puţin de 300 de kilometri de nordul Africii, deci avem o poziţie foarte delicată şi suntem expuşi din plin asaltului africanilor, care urmăresc să ajungă in UE şi să obţină statutul de refugiaţi. Nu facem faţă. Avem nevoie de sprijin la preluarea acestor oameni şi la patrulare", a explicat Lawrence Gonzi. Statisticile Guvernului de la Valetta arată că in ultimii cinci ani au ajuns in Malta, la bordul unor ambarcaţiuni aproape promitive, 7.500 de imigranţi din Africa. Numărul poate părea nesemnificativ, dar, raportat la populaţia Maltei, este similar unui aflux de 1,4 milioane de refugiaţi sosiţi in Germania.

de Irina Cristea,St. Julian’s (Malta)